O analiză realizată de Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), arată că tinerii sunt expuși masiv pe TikTok la postări prin care se răspândesc nostalgii pro-totalitare și idei extremiste.  

Realizate într-o manieră ”cool”, extrem de actuală, mesajele propagandistice ajung să fie promovate de conturi generate de boți și trolli. În aceste mesaje, Nicolae Ceaușescu este portretizat drept un personaj patriot și lider autentic, al cărui regim ar fi înregistrat realizări de excepție.

De fapt, nu despre trecut este vorba aici, ci despre prezent.

Pentru că atunci când vorbesc despre achitarea datoriei externe de către Ceaușescu, mesajele pun aceasta în contrast cu datoria publică de azi. În realitate, nimeni nu-l obliga pe Ceaușescu să recurgă la programul draconic de lichidare în ritm accelerat a datoriei externe. O datorie pe care n-o făcuse altcineva decât tot regimul Ceaușescu.

Au rezultat ani de foamete, de frig și de umilințe, o experiență terifiantă pe care tinerele generații, care nu au trăit acea perioadă, nici măcar n-o pot concepe.

Când promovează ideile de independență și suveranitate, mesajele atacă ideea de apartenență a României la Europa.

Citeste siIICCMER: Tinerii sunt expuși masiv la manipularea pro-comunistă de pe TikTok

În mod ironic, mesajele pe TikTok au un mare succes printre românii din diaspora, care profită din plin de libertățile conferite de Uniunea Europeană.

Și bineînțeles, vine teoria conspirației: Ceaușescu a fost eliminat deoarece croise planuri îndrăznețe, care urmau să facă din România o putere de prim rang. România, în care nu se găsea pâine la brutărie.

Amplificate prin metode artificiale, la fel ca propaganda care a generat, acum un an, așa-zisul ”fenomen Călin Georgescu”, aceste mesaje sunt menite să servească intereselor prezentului. Adică să submineze încrederea în democrația liberală.

Corupție stratificată

Dar oricât de ”cool” sunt aceste clipuri, ele nu pot acoperi sordidul ceaușismului .

Răsfoiți doar recenta carte ”Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu”, a istoricului Cosmin Popa, apărută la Editura Corint.

Și n-o să vă plictisesc cu cifre și statistici, nici cu documente care arătau blocajul economic și recunoșteau, implicit, falimentul sistemului.

Dincolo de acestea, cartea ne oferă o imagine asupra unui fenomen care nu este deloc nou și pe care, de fapt, l-am moștenit tot din timpul comunismului: corupția.

Dacă ceva mai funcționa în România lui Ceaușescu, asta se întâmpla prin mesanismele paralele ale corupției. Iar corupția era stratificată, la fel ca societatea.

Una era corupția la nivelul nomenclaturii. Acestea le permitea gardienilor ideologici ai regimului accesul la bunurile din ”putredul Occident”, ba chiar călătorii în lumea strălucitoare de dincolo, interzise oamenilor de rând.

Era apoi corupția instituțională, pentru ca tehnocrația industrială să poată face sistemul economic să se miște, în pofida planificării rigide. Aveai nevoie de piese de schimb, de materii prime, de mijloace de transport? Se putea rezolva doar prin corupție instituțională.

Și  era corupția mică, extinsă, la medic, la ”aprozar” pentru un kilogram de cartofi, la ”alimentara” pentru un litru de lapte, la benzinărie pentru câțiva litri de combustibil. Și era apoi furtul generalizat din fabrici și cooperative agricole, furtul ca mijloc de supraviețuire.

Cam acesta era paradisul ceaușist și nu cel zugrăvit pe TikTok.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România