Comisia Europeană face României un cadou: punerea în așteptare a procedurii de deficit excesiv. Va fi un cadou „otrăvit” sau România va continua să reducă deficitul indiferent de decizia de la nivel european?

Este una dintre acele știri de care nu știi dacă să te bucuri sau să te îngrijorezi. Comisia Europeană a decis ieri să pună în așteptare procedura de deficit excesiv pentru România și alte opt state membre.

Mai precis pentru România, Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia și Slovacia procedura de deficit excesiv a fost „înghețată”. Nu este clar ce înseamnă punerea în așteptare a procedurii, adică nu știm dacă statele membre respective mai au obligația de a reduce deficitul bugetar, dacă planurile fiscale convenite cu Comisia Europeană mai sunt luate în considerare și în ce condiții procedura se va relua.

Știm, în schimb, că pentru statele aflate în procedura de deficit excesiv analiza Comisiei Europene din cadrul semestrului european va fi publicată anul viitor, în primăvară.

Vestea bună din această decizie a Comisiei Europene este că România nu mai riscă suspendarea fondurilor europene, o decizie care a fost în discuție în ultima perioadă. Realist vorbind, posibilitatea blocării fondurilor europene era redusă, pentru că sancțiunea ar fi fost disproporționată și ar fi lovit exact în momentul în care România are cea mai mare nevoie de bani, inclusiv europeni.

Decizia Comisiei Europene se bazează pe progresele obținute de România în materie de reducere a deficitului bugetar. De fapt, este un „cec în alb” oferit de Comisia Europeană, pentru că anul acesta nu se vor vedea rezultate spectaculoase, dacă luăm în calcul că deficitul bugetar programat pentru 2025 este de 8,4% din PIB. Este adevărat că primul pachet de ajustare bugetară aplicat deja este important pentru anul viitor, pentru că păstrează înghețate salariile bugetare și pensiile, dar progresul efectiv de reducere a deficitului este insesizabil.

Aici poate să apară riscul deciziei luate de Comisia Europeană și anume ca unii politicieni să creadă chiar că progresele sunt vizibile și din această cauză să o lase mai moale cu reducerea deficitului bugetar.

Procesul de consolidarea fiscală ar putea fi abandonat sau încetinit. Câteva partide din coaliția aflată la guvernare ar putea să oprească măsurile de reformă tocmai bazându-se pe mărinimia Comisiei Europene. Dacă lucrurile vor sta în felul acesta, decizia Comisiei, care, în principiu, vrea probabil să ajute statele membre, aflate sub procedura de deficit excesiv, ar putea să aibă efectul contrar în cazul României. Adică, să blocheze procesul de reducere a deficitului bugetar în loc să îl încurajeze.

Este greu de înțeles care sunt motivele acestei generozități surprinzătoare a Comisiei Europene. Înghețarea procedurii de deficit excesiv este o decizie neuzuală la nivel european care este bine intenționată, fără îndoială, dar care poate fi cu două tăișuri.

În mod normal, decizia Comisiei Europene ar fi de salutat, pentru că poate fi considerată ca o „gură de oxigen” pentru statele membre și ca o dovadă de încredere. Doar că în acest moment avem nevoie mai mult ca oricând de o clasă politică responsabilă. Este România în această situație? Nu neapărat, pentru că sub diverse pretexte cele mai multe încercări de reducere a cheltuielilor bugetare au fost respinse sau criticate în spațiul public. Acum, când se construiește bugetul de stat pe anul viitor punerea în așteptare a procedurii de deficit excesiv ar putea fi un îndemn la reluarea vechilor obiceiuri, adică la construirea unui buget eronat, prea optimist în materie de venituri și prea conservator la capitolul cheltuieli.

În acest context, este nevoie ca premierul și ministrul finanțelor să taie din elanul colegilor de coaliție guvernamentală și să le aducă aminte că România este încă departe de atingerea unui deficit bugetar de 3% din produsul intern brut.