Inflația anuală este și va rămâne la cote înalte. România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și va rămâne la fel în următoarele nouă luni.

Inflația rămâne în octombrie a.c. la un nivel ridicat. Este o reducere aproape invizibilă a cifrei inflației anuale în octombrie a.c. față de septembrie a.c., 9,8% față de 9,9%. Este o reducere statistică, practic, de nesesizat de către consumatori.

Se pot face multe comentarii pe marginea unei inflații atât de înalte, foarte aproape de 10%. Dar, pentru că ieri a fost o coincidență, în sensul că în aceeași zi Institutul de Statistică a publicat rata inflației în octombrie a.c., iar Consiliul de administrație al BNR a avut ședința pe probleme de politică monetară, putem să privim evoluția inflației și, în general, a economiei prin prisma logicii băncii centrale.

„Tradus” în limbaj comun, BNR ne spune că au crescut prețurile combustibililor, energiei și unor categorii de produse nealimentare care însă au fost contrabalansate aproape în totalitate de evoluția prețurilor produselor LFO (legume, fructe, ouă) și a celor din tutun. Observația băncii centrale se referă la ultimele trei luni, începând din august a.c., pentru că dacă ne uităm la prețurile LFO și tutun raportate la anul trecut vom constata că doar în puține cazuri putem vorbi despre prețuri constante, în cele mai multe situații fiind creșteri. Trimestrul al treilea al anului a venit cu o creștere a prețurilor, cauzele fiind evidente: liberalizarea tarifului energiei electrice la 1 iulie a.c. și creșterea TVA și a accizelor de la 1 august a.c.

Banca centrală arată că majorarea cotelor de TVA s-a transferat aproape integral în prețurile de consum, dar această preluare a fost încurajată de păstrarea nivelului cererii pe anumite segmente de mărfuri și de așteptările inflaționiste pe termen scurt.

Prin orice metodă sau indicator s-ar calcula inflația, vom vedea o creștere. De exemplu, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), un indicator utilizat la nivelul Uniunii Europene, a urcat de la 5,8%, în iunie a.c., la 8,4%, în octombrie a.c., ceea ce face ca România să fie pe primul loc la nivel european, o poziție pe care bineînțeles că niciun stat membru nu și-o dorește.

BNR face și o serie de observații referitoare la evoluția economiei care sunt luate în calcul de membrii Consiliului de administrație al băncii centrale atunci când iau deciziile de politică monetară.

Concret, în trimestrul al doilea creșterea economică a revenit modest, plus 1,3%, după stagnarea din primele trei luni ale anului. De asemenea, datele înregistrează și o încetinire a creșterii cererii interne, pe fondul scăderii ușoare a investițiilor față de anul trecut.

Vânzările cu amănuntul, consumul, au înregistrat în trimestrul al treilea un mic declin față de anul trecut, iar producția industrială a scăzut ușor. În schimb, sectorul construcțiilor a avut un salt important în lunile iulie și august a.c, perioadă în care în mod tradițional se lucrează mai mult în domeniu, dar care arată și o dinamică a investițiilor, în special în sectorul rezidențial.

Pe piața muncii, numărul de salariați a scăzut ușor, dar s-ar putea explica și prin caracterul sezonier al angajărilor. Creditul acordat sectorului privat și-a încetinit creșterea, 7,5%, în septembrie a.c., față de 8%, în august a.c., în condițiile în care creditele în lei pentru locuințe și-au stopat ascensiunea, iar creditele de consum au cunoscut o reducere a nivelului de două cifre.

BNR face și câteva observații despre evoluțiile viitoare, care arată că rata inflației va avea doar scăderi modeste în următoarele trei trimestre la care se adaugă incertitudinile interne și externe. Cele interne provin de la efectele viitoarelor măsuri de ajustare bugetară, iar cele externe de la tensiunile comerciale, războiul din Ucraina sau planurile de creștere a cheltuielilor de apărare și infrastructură.

În concluzie, inflația va rămâne la o cotă înaltă, ceea ce va însemna o perioadă complicată atât pentru companii, cât și pentru consumatori.