Îngrijorare în Europa după ce guvernul Rusiei a aprobat un proiect de lege care îi conferă preşedintelui Vladimir Putin autoritatea de a recurge la rezervişti nu numai în timp de război, ci şi în timp de pace, inclusiv în operaţiuni în afara ţării. Care sunt planurile Kremlinului? Întrebarea îi preocupă pe jurnaliști și experți, mai ales în contextul recentelor provocări ale Rusiei la adresa statelor europene.

După cum relatează ziarul online The Moscow Times, preluat de Agerpres, rezerviștii ar putea fi folosiţi inclusiv în operațiuni antiteroriste sau atunci când forţele ruse sunt dislocate în străinătate. Iar aceste prevederi sunt cele care stârnesc cele mai multe preocupări.

În paralel cu înmulțirea actelor de provocare la adresa țărilor europene, cum ar fi trimiterea de drone sau perturbarea transportului aerian, discursul Rusiei la adresa Occidentului a căpătat tonuri tot mai sumbre. De fapt, începe să semene tot mai mult cu discursul Kremlinului din perioada premergătoare invadării pe scară largă a Ucrainei.

De exemplu, Serviciul de informaţii externe al Rusiei (SVR) şi-a intensificat acuzaţiile potrivit cărora statele europene orchestrează operaţiuni secrete menite să însceneze Moscovei acte de sabotaj. Acestea ar presupune, pe cale de consecință, o intervenție ”anti-teroristă” din partea Rusiei pentru care, iată, se pregătește acum.

La începutul acestei luni, într-un discurs ținut în stațiunea rusească Soci, de la Marea Neagră, președintele Vladimir Putin a amenințat că Rusia va oferi un răspuns la ceea ce el a numit ”militarizarea Europei”.

Că preocupările europene nu sunt lipsite de fundament o arată evenimentul de vinerea trecută, când polițiștii de frontieră estonieni au observat soldați înarmați, fără însemne, în zona de frontieră cu Rusia. Autoritățile estoniene au închis un drum, ca măsură de precauție. Incidentul a reaprins dezbaterea cu privire la amenințarea care planează asupra statelor baltice.

Atuurile Rusiei: Prostia și curajul...

Preocupări de aceeași natură se fac simțite în Polonia, după ce țara a fost traversată de drone provenind din Rusia. La fel, în Danemarca și alte state nordice. Luna trecută, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, afirma că țara sa se simte tot mai amenințată de Finlanda.

Cel mai recent semnal a fost lansat de șeful serviciului de informații externe al Germaniei, Martin Jaeger. Acesta a avertizat că Rusia reprezintă o amenințare directă la adresa Europei și că Vladimir Putin este dispus să provoace o confruntare militară cu NATO pentru a-și extinde influența spre vest.

Dar ar fi Kermlinul în stare să meargă până într-acolo încât să se lanseze într-o acțiune deschisă împotriva unui stat european?

Serghei Medvedev, politolog rus exilat în Occident, după ce a criticat invadarea Ucrainei, scrie într-o postare pe Facebook, preluată de Eurotopics, că un atac al Rusiai este o posibilitate reală:

„Ideea ca Rusia să atace NATO poate părea absurdă astăzi, dar un atac asupra Ucrainei părea la fel de absurd acum patru ani.

Cele mai importante atuuri ale Rusiei sunt mobilizarea, impredictibilitatea, iraționalitatea, hibriditatea și o societate docilă. Cu alte cuvinte, prostia și curajul - sau mai degrabă dorința de a muri și de a-și asuma orice risc.

NATO nu are nimic cu care să contracareze acest lucru. Nu văd nimic care ar putea împiedica Rusia să atace una dintre țările baltice sau Polonia - nu riscă absolut nimic făcând acest lucru, așa că de ce să nu încerce?”

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România