Un complex cuprifer gigantic este în curs de construcție în Ciukotka, Rusia, reprezentând în prezent cel mai mare proiect privat din Arctica rusă. Potrivit echipei de investigație a serviciului Radio Europa Liberă / Radio Libertatea în limba kazahă, proiectul ar putea fi susținut de un grup apropiat de Nursultan Nazarbaev, primul președinte al Kazahstanului (1991–2019). 

Costul construcției combinatului minier și de prelucrare a minereului din Ciukotka, lansat de Vladimir Putin în 2018, depășește un trilion de ruble (14 miliarde de dolari). Combinatul este construit pe unul dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din lume: zăcământul Baim. Proiectul include 46 de infrastructuri, printre care o centrală nucleară plutitoare, un port și un drum de 400 de kilometri. Odată operațional, ar trebui să crească producția rusească de cupru cu 25% și pe cea de aur cu 4%.

Inițial, proiectul aparținea miliardarului rus Roman Abramovici și partenerilor săi. Totuși, în 2018, acesta a fost cumpărat de KAZ Minerals, unul dintre cei mai mari producători de cupru din Kazahstan. În 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, proiectul Baim a fost plasat sub sancțiuni americane și transferat către un fond închis ai cărui beneficiari nu sunt dezvăluiți.

Echipa de investigație a stabilit că, probabil, combinatul rămâne legat de Vladimir Kim, principalul acționar al KAZ Minerals. În Kazahstan, Kim este larg considerat un aliat apropiat al lui Nazarbaev, fiind adesea numit „portofelul” acestuia.

Proiectul beneficiază de avantaje semnificative acordate de autoritățile ruse: este scutit de impozitele pe proprietate, profit și terenuri în primii cinci ani.

În ceea ce îl privește pe Nursultan Nazarbaev, o figură apropiată de Vladimir Kim, acesta s-a retras din viața politică după protestele din ianuarie 2022, dar continuă să mențină relații personale cu Vladimir Putin. Ultima lor întâlnire cunoscută a avut loc la sfârșitul lunii mai 2025 la Kremlin.

Protest împotriva poluării aerului în capitala Armeniei, Erevan

Câteva sute de cetățeni din Erevan, capitala Armeniei, au participat la un protest împotriva poluării aerului, purtând măști, relatează civilnet.am. Scopul a fost creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la această problemă. Potrivit participanților la marș, singurele filtre care protejează aerul de poluare sunt copacii pe care administrația orașului îi taie sistematic. 

Discuțiile despre poluarea aerului din Erevan continuă de câteva zile. Centrul Hidrometeorologic Kazah indică faptul că indicatorii de poluare observați depășesc normele, dar nu sunt periculoși. Tigran Avinyan, primarul capitalei, nu a negat calitatea proastă a aerului dar a pus-o pe seama localizării geografice a orașului și a anotimpului. 

Locuitorii Erevanului cred că norii de praf care acoperă cerul în ultima perioadă sunt cauzați de numeroasele șantiere, de traficul intens și de tăierea continuă a copacilor. Un locuitor din Erevan, citat de radio Azatutyun, a declarat că primăria repară aceleași străzi la fiecare două săptămâni, contribuind astfel la problema prafului. 

De pe terenurile mai înalte din jurul capitalei armene, stratul gros de praf este deosebit de vizibil și persistă perioade lungi de timp din cauza lipsei de vânt toamna și iarna. În ultimele zile, concentrațiile de praf au depășit de până la patru ori limita admisă. Experții trag un semnal de alarmă subliniind că praful și alte substanțe toxice cresc riscul de a dezvolta numeroase boli.