România se lasă intimidată de Rusia, de drone și nu numai? (DW) - Ce urmează pentru Legea pensiilor private, după decizia CCR. Explicațiile unui fost președinte al Curții (Adevărul) - Sfaturi de la boți. Cum ajung adolescenții să-și caute răspunsurile în conversații cu inteligența artificială (Snoop) - Efectele analizei G4Media despre clipurile AI care instigau la ură și revoltă socială, cu milioane de vizualizări: 13.000 din cei 14.000 de ”urmăritori” au dispărut brusc, zeci de fake-uri șterse (G4Media)

Limitarea avioanelor F-16. Motivul pentru care dronele rusești care intră în spațiul aerian al României nu sunt doborâte, deși există o lege în acest sens (PressOne)

O dronă rusească a pătruns în dimineața zilei de 25 noiembrie în România și a traversat trei sau patru județe - Tulcea, Galați, posibil Vrancea și a căzut în Vaslui, marcând astfel prima incursiune atât de adâncă pe teritoriul românesc de la începutul invaziei din Ucraina. O altă dronă pătrunsese mai devreme prin Tulcea.

Deși avioanele NATO și cele românești F-16  au avut contact vizual cu drona, acestea nu au doborât-o, invocând riscul ridicat de pagubele de la sol.

„Avioanele F-16 au fost proiectate într-o epocă în care erau folosite pentru interceptarea altor avioane, nu a unor ținte care zboară cu 100 de kilometri pe oră. F-16 își pierd portanța la viteza aia”, explică Sandu-Valentin Mateiu, comandor în rezervă, pentru PressOne. 

Aceasta este a 14-a dronă rusească intrată în spațiul aerian al României în cei aproape 4 ani de la invazia din Ucraina. Totodată, în aceeași perioadă, conform Ministerului Apărării Naționale (MapN), s-au înregistrat peste 40 de cazuri în care fragmente de dronă au căzut pe teritoriul României. 

România se lasă intimidată de Rusia, de drone și nu numai? (DW)

În România pentru prima dată o dronă rusească ajunge în interiorul țării aproape de Focșani, în vreme ce în Republica Moldova din cele șase drone care au traversat spațiul aerian, una a aterizat pe o casă din Cuhureştii de Jos (raionul Florești). Aceste drone care s-au năpustit în România și R. Moldova nu par ajunse din întâmplare aici. De data aceasta par mai degrabă dirijate pentru a intimida locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului. În Moldova, resentimentele Moscovei după alegerile câștigate de proeuropeni sunt evidente, în vreme ce România se află cu o săptămână înaintea sărbătoririi Zilei Naționale cu o defilare militară care se anunță grandioasă și a votului în plen pentru Strategia Națională de Apărare, care a fost discutată și adoptată ieri în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și care cere modificarea urgentă a legislației legată de securitatea națională și a doctrinei militare. Noua Strategie de Apărare a Țării nu arată care sunt principalele obiective ale României și nici care ar vrea să fie locul și rolul ei în lume acum în toiul modificărilor geopolitice din regiune și a schimbării treptate a ordinii internaționale. Dimpotrivă acest document rămâne ceea ce era și înainte, o formulă de contabilizare a riscurilor și amenințărilor, scrie jurnalista DW Sabina Fati.

Ce urmează pentru Legea pensiilor private, după decizia CCR. Explicațiile unui fost președinte al Curții (Adevărul)

Un articolul declarat neconstituțional de către CCR, în Legea care reglementează modul în care beneficiarii pensiilor private își vor putea retrage banii, va duce proiectul înapoi în Parlament, pentru a fi corectat. Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune pentru ziarul Adevărul că singura șansă a inițiativei este reformularea sau renunțarea la acest articol. 

Inițiativa care reglementează modul de retragere al banilor acumulați la fondurile de pensii private a picat testul constituționalității, judecătorii CCR considerând că un articol încalcă Constituția, „instituind o discriminare” în contextul excepției pentru pacienții oncologici, singurii care, potrivit proiectului, și-ar putea retrage sumele integral. 

Sfaturi de la boți. Cum ajung adolescenții să-și caute răspunsurile în conversații cu inteligența artificială (Snoop)

Adolescenții întreabă chat-urile bazate pe inteligență artificială cum să rezolve teme pentru școală, însă le cer și sfaturi personale. În România, o tânără de 19 ani s-a despărțit de prietenul ei violent, după discuții cu ChatGPT. În SUA, părinții unui adolescent acuză că fiul lor s-a sinucis în urma unor conversații cu același Chat. Cum se poate găsi un echilibru, astfel încât inteligența artificială – tot mai prezentă în viața adolescenților – să nu devină nocivă?

Acesta este primul episod din seria „Snoop Educativ”, un proiect de educație media digitală, creat pentru tineri, care abordează teme majore din viața lor: de la inteligența artificială la criza climatică, singurătate, adicție sau amenințarea la adresa democrației. 

EXCLUSIV Efectele analizei G4Media despre clipurile AI care instigau la ură și revoltă socială, cu milioane de vizualizări: 13.000 din cei 14.000 de ”urmăritori” au dispărut brusc, zeci de fake-uri șterse (G4Media)

Efectele analizei G4Media despre clipurile generate cu AI, care instigau la ură și revoltă socială și care au strâns 5 milioane de vizualizări în cinci zile, au apărut la scurt timp de la publicare.

În mai puțin de o zi, au dispărut brusc 13.000 din cei 14.000 de ”urmăritori” ai contului denumit Marilena Charkaoui, iar zeci de videoclipuri care nu sunt reale au fost șterse.

Contul deține bifă albastră, ceea ce înseamnă că cineva plătește către Facebook pentru ca rețeaua să valideze și să considere ca fiind contul oficial la persoanei respective.

Personajul pare unul real, postează fotografii personale, de la ședințe foto sau împreună cu familia, însă prima fotografie publicată datează din 28 decembrie 2022.