Aproximativ 900.000 de turiști români au vizitat Bulgaria în 2024, în timp ce numărul de germani, britanici și alți turiști, care anterior veneau cu zboruri charter, este în continuă scădere, relatează săptămânalul Capital.bg.

Spre deosebire de alte destinații concurente care se bucură de o creștere rapidă, principalele stațiuni de pe litoralul bulgaresc nu și-au revenit încă pe deplin la nivelurile de dinainte de COVID. Profilul turiștilor străini s-a schimbat considerabil în ultimii ani - est-europenii și central-europenii înlocuiesc turiștii occidentali.

Motivele acestei schimbări sunt complexe - dezvoltarea excesivă, betonarea litoralului, lipsa identității de brand, comunicarea inconsistentă, retragerea companiilor charter, tarifele aeriene mai mari și, nu în ultimul rând, războiul din Ucraina, care i-a făcut pe unii să se teamă să aleagă Marea Neagră pentru vacanță. 

Sezonul estival din 2025 a fost „acceptabil”, spun hotelierii bulgari, dar sunt nemulțumiți când fac comparația cu cifrele duble obținute de alte destinații de plajă precum Grecia, Croația, Maroc și Albania.

Turismul de masă estival rămâne segmentul dominant, reprezentând aproape 65% din traficul turistic al Bulgariei. Cu toate acestea, în ultimii ani, profilul turiștilor străini din principalele stațiuni de pe litoralul bulgăresc s-a schimbat considerabil.

Statisticile din ultimele sezoane arată că românii reprezintă cel mai mare grup de turiști care vizitează Bulgaria. Numărul turiștilor germani este la mai puțin de jumătate din ceea ce era odinioară, depășind cu puțin cifra de 250.000.

Acum, nu Germania, ci Polonia este cea mai mare piață în ceea ce privește zborurile charter. În plus, față de trecut, când peste 95% dintre turiștii străini de pe coasta Mării Negre soseau pe calea aerului, astăzi doar 60% vin cu avionul.

Drept urmare, litoralul bulgăresc are deja un aspect complet diferit: dintr-o destinație de familie, apreciată de turiștii vestici, Bulgaria este din ce în ce mai mult frecventată de vizitatori individuali care sosesc cu mașina din țările vecine. 

Hotelierii intervievați de Capital spun că pentru ei românii sunt turiștii „ideali” și își adaptează ofertele în consecință. Românii, spun ei, reprezintă o piață confortabilă – sunt vecinii noștri, sosesc cu mașini, plătesc și nu au așteptări exagerat de mari.

Cum ar putea încălzirea globală să schimbe Turcia?

Situată în zona mediteraneană, Turcia devine una dintre regiunile care se confruntă atât cu o încălzire rapidă, cât și cu o deteriorare a modelelor de precipitații, relateză Radio Deutsche Welle în limba turcă. Proiecțiile publicate pentru Turcia în ultimii ani indică faptul că în această țară clima va diferi semnificativ de cea actuală în următoarele decenii. Verile vor fi mai calde și mai uscate, debitele râurilor în scădere, randamentul agricol va scădea, iar inundațiile costiere vor fi mai numeroase. Precipitațiile mai scurte și mai intense vor crește riscul atât de inundații, cât și de secetă.

Atlasul riscurilor climatice G20 (2021), elaborat de Centrul Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice (CMCC), estimează că, într-un scenariu cu emisii de gaze ridicate, creșterea temperaturii în Turcia ar putea ajunge la 2,7 grade Celsius până în 2050 și la 6,3 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Frecvența și durata valurilor de căldură cresc, de asemenea, semnificativ. 

Raportul Băncii Mondiale privind clima și dezvoltarea Turciei (CCDR, 2022) arată că temperaturile medii se află pe o tendință ascendentă rapidă spre 2040, cu o creștere semnificativă a zilelor cu „indice de căldură extremă” în orașe precum Istanbul, Adana și Antalya. 

Se schimbă și zonele climatice: conform previziunilor, stepa semi-aridă și clima mediteraneană se vor extinde atât spre nord, cât și la altitudini mai mari; linia superioară a pădurilor va crește cu aproximativ 120-220 de metri, iar ecosistemele montane și regimurile de zăpadă se vor schimba în consecință; în sud-estul Turciei, spre sfârșitul secolului, va predomina clima de tip deșertic; nu în ultimul rând, se estimează că suprafața acoperită de zăpadă va scădea cu până la 44% pe întreg teritoriul Turciei până la sfârșitul secolului.

Se așteaptă ca schimbările climatice să afecteze și turismul, scurtând sezonului de schi și mutând turismul maritim pe coastele Turciei spre primavară și toamnă în loc de vară. 

Toate rapoartele sunt de acord asupra unui punct: dacă politicile de adaptare nu sunt implementate prompt, impactul ar putea escalada într-o criză socială, precum și economică.

CCDR recomandă restructurarea managementului apei, planificarea modelelor de culturi agricole în funcție de proiecțiile climatice și implementarea unei planificări bazate pe riscuri pentru inundațiile costiere. Se subliniază importanța analizelor de vulnerabilitate urbană și protejarea spațiilor verzi.