Activiștii ucraineni și beloruși pentru drepturile omului au furnizat Curții Penale Internaționale dovezi că Belarusul ajută Rusia să șteargă identitatea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate. Documentele implică oficiali ruși și beloruși, inclusiv pe șeful Căilor Ferate ale Federației Ruse care a organizat transportul copiilor ucraineni în Belarus. 

Activiștii ucraineni și belorusi pentru drepturile omului au furnizat Curții Penale Internaționale (CPI) dovezi ale implicării Belarusului și Federației Ruse în strămutarea, îndoctrinarea și militarizarea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate, relatează platforma de investigații cs.detector.media.

Declarațiile au fost făcute de Yuri Yourkevych, coordonatorul programului ONG „Freedom House” din Ucraina, în cadrul prezentării studiului comun al apărătorilor drepturilor omului din Ucraina și Belarus, intitulat „Copilăria furată: cum regimul belorus șterge identitatea copiilor ucraineni prin strămutare, reeducare și militarizare.”

„Autoproclamatul președinte al Belarusului, Alexandru Lukașenko, a creat personal condițiile pentru deplasarea copiilor ucraineni pe teritoriul belarus, în timp ce regimul belarus implementează activ politica rusă de distrugere a identității ucrainene prin îndoctrinarea sistematică și reeducarea copiilor. 

Cercetătorii au mai descoperit că în această crimă au fost implicați secretarul de stat al Comitetului permanent al Uniunii Federale de Stat, Dmitri Mezentsev, precum și prim-ministrul rus, Mihail Mișustin. 

Într-o scrisoare din martie 2023 adresată președintelui companiei Căile Ferate Ruse, Oleg Belozerov, Mezentsev a cerut să organizeze transferul copiilor ucraineni în Belarus, făcând referire la o operațiune similară efectuată în 2022. În septembrie 2022, Mezentsev a făcut aluzie la decizia lui Mishustin de a aproba utilizarea căilor ferate ruse pentru reabilitarea copiilor din sanatoriile din Belarus,” mai scriu scriu jurnaliștii ucraineni. 

Cum răspunde Moldova la intențiile Tiraspolului de a organiza un referendum separat pentru UE

Europa Liberă din Republica Moldova comentează planurile autoproclamatelor autorități de la Tiraspol de a organiza referendum privind integrarea Republicii Moldova în  Uniunea Europeană pe motiv că se simt „marginalizate” în contextul votului din 20 octombrie.

Chișinăul spune că, dacă ar deschide secții de votare pe teritoriul pe care nu-l controlează, nu ar putea garanta corectitudinea alegerilor și referendumului din 20 octombrie.

Așa-zisele autorități de la Tiraspol s-au arătat indignate că, pentru scrutinele din 20 octombrie, nu vor fi deschise secții de votare de cealaltă parte a Nistrului, spunând că este ignorată „poziția poporului transnistrean”. În replică, Chișinăul a calificat declarațiile drept o „acțiune manipulativă”.

Biroul politici de reintegrare a mai spus într-un comunicat de presă că pentru cetățenii din zonă au fost deschise 30 de secții de votare în localitățile din Zona de Securitate, aflate sub controlul efectiv al Chișinăului. Ele vor fi supravegheate de poliția moldoveană.

Rezoluție a Bundestagului german pentru Georgia

În civil.ge  citim despre dezbaterile recente care au avut loc în Bundestagul german privind Georgia. Parlamentul Federal a adoptat, astfel o rezoluție intitulată „Un viitor european pentru Georgia”, care evidențiază regresul democratic al țării și acțiunile nedemocratice ale actualului guvern condus de partidul Visul Georgian. Rezoluția cere guvernului federal german să ia măsuri concrete ca răspuns.

Rezoluția menționează că „obiectivul menținerii puterii pentru președintele de onoare și fondatorul partidului, oligarhul georgian Bidzina Ivanishvili, este prioritar în detrimentul viitorului european și al democrației stabilității din Georgia.”

Rezoluția solicită, de asemenea, guvernului german, să ofere sprijin „simplificat din punct de vedere birocratic” grupurilor afectate de măsurile represive luate de Georgia, precum persoanele din comunitatea LGBT și să adopte măsuri de protecție. Parlamentarii germani doresc o cooperare sporită cu societatea civilă georgiană, asigurându-se totodată că fondurile federale destinate instituțiilor publice din Georgia nu sunt utilizate pentru a îndepărta țara de normele democratice.

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Inna Omeltchenko - Ucraina;

Crina Plăcintă - R Moldova;

Salome Sulakauri - Georgia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei