- În Croația, poliția anchetează moartea directorului celui mai mare spital din Zagreb.
- Un studiu al Națiunilor Unite arată discrepanțele din mediul rural și cel urban muntenegrean în ceea ce privește oportunitățile pentru femei: în mediul rural doar 16% dintre acestea au pe numele lor o gospodărie și de regulă nu ele, ci bărbații primesc moșteniri.
Revista presei Europa Plus: 

Polițiștii croați anchetează moartea directorului celui mai mare spital din Zagreb care a căzut de pe scara de incendiu a spitalului, scrie www.jutarnji.hr. 

Potrivit unor informații neoficiale, Ante Ćorušić a căzut de la o înălțime de opt metri, s-a lovit la cap și a murit pe loc. Colegii au încercat să-l resusciteze, dar fără rezultat.

„Director de mult timp al celui mai mare spital croat, profesor universitar, specialist în ginecologie și obstetrică, președinte al Societății Croate de Ginecologie și Obstetrică, Ante Ćorušić a lăsat o amprentă semnificativă asupra sistemului medical croat. Plecarea lui bruscă este o pierdere pentru comunitatea medicală”, a transmis Societatea Croată de Ginecologie într-un comunicat.

Majoritatea femeilor muntenegrene din mediul rural nu moștenesc nimic

„Suținerea femeilor din zonele rurale este cheia dezvoltării durabile în Muntenegru.” Iată titlul unui articol din www.dan.co.me care citează un studiu al Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. 

„Femeile din Muntenegrul rural se confruntă cu numeroase provocări care evidențiază necesitatea unor schimbări sistemice care să le permită acces egal la resurse, luarea deciziilor și oportunități economice.”

Potrivit studiului, doar 16% dintre femeile din mediul rural dețin o gospodărie și doar 32% dețin pământ. „Majoritatea femeilor din mediul rural nu vor moșteni nimic din familiile lor. Statisticile arată că femeile din nordul Muntenegrului au de șapte ori mai puține șanse de a obține un loc de muncă decât femeile din sud și mai mult de jumătate dintre femeile șomere nici măcar nu doresc să-și găsească un loc de muncă. Femeile desfășoară în principal muncă casnică neremunerată.”

Ora de vârf din Belgrad durează toată ziua

... titrează site-ul televiziunii N1 Info. „Prioritatea primarului este să vopsească autobuzele,” acuză opoziția din partea partidului ZLF – Stânga Verde. Televiziunea a intervievat un inginer de trafic potrivit căruia, „pentru a reduce ambuteiajele în oraș, este necesar să se transforme cât mai multe străzi în străzi cu sens unic, (...) să se respecte licitațiile și să se instaleze asfalt de înaltă calitate.” 

Inginerul de trafic mai spune că problemele cu firmele care execută lucrările ar putea fi reduse prin simpla respectare a condițiilor anunțate în licitație: firmele ar trebui să plătească penalități dacă nu termină lucrările în termenul alocat.

„Poate cineva din Serbia să facă asfalt de calitate?” se întreabă expertul. „Se pare că aici, în Serbia, nimeni nu știe cum să facă asfalt bun care poate dura cinci, zece sau cincisprezece ani. Dar acum douăzeci de ani, lumea a inventat asfaltul mai dur decât betonul, rezistent la schimbări de temperatură și diverși agenți chimici”, reamintește inginerul. 

De partea sa, o consilieră municipală din partea opoziției spune că pentru primar, „prioritatea nu este transportul urban eficient, ci privatizarea lui liniștită”

„Politica actuală, susține ea, nu ajută la rezolvarea problemelor de trafic din Belgrad, pentru că este în primul rând estetică, motiv pentru care nu avem transport public eficient.”

„Prioritatea e reprezentată de autobuze noi, revopsirea autobuzelor de la roșu la albastru, am văzut în Belgrad sensuri giratorii care nu sunt interesante decât estetic. Pe ele stă un polițist rutier care dirijează traficul și cred că nicăieri în lume pe un sens giratoriu nu este nevoie de un polițist care să facă acest lucru,” a spus consiliera. Ea acuză guvernul că vrea să privatizeze discret compania publica de transport, iar acest lucru va permite celor apropiați Partidului Progresist Sârb, al președintelui Vucic, să câștige bani.

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Jelena Vukadinović - Muntenegru;

Nevena Bajić - Serbia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei