Bugetul UE: București vs. Bruxelles și un avertisment serios pentru România
Description
Cresc tensiunile politice în jurul proiectului viitorului buget multianual al Uniunii Europene. O propunere a Comisiei Europene care ar revoluționa modul de alocare a fondurilor divizează statele membre și provoacă o adevărată revoltă în rândul parlamentarilor.
Viitorul Cadru Financiar Multianual, așa cum este denumit în mod oficial bugetul UE, acoperă anii 2028-2034.
Suma totală propusă se ridică la aproximativ 1,98 trilioane de euro, ceea ce este echivalentul a 1,26% din venitul național brut al UE.
O sumă care reprezintă aproximativ totalul actualului buget, valabil până la sfârșitul anului 2027 plus Planul Next Generation EU, aprobat după pandemie.
Bani mai mulți, așadar, pentru că și ambițiile sunt mai mari, în domenii precum securitatea, apărarea, competitivitatea, migrația, energia sau rezistența la schimbările climatice.
Dar ceea ce provoacă cele mai multe discuții este propunerea Comisiei Europene de a fuziona subvențiile agricole și regionale în planuri naționale centralizate negociate între Comisie și capitalele UE.
O dispariție, așadar, a politicilor tradiționale ale Uniunii Europene pentru agricultură, respectiv coeziune, cele mai puternic subvenționate capitole ale bugetului. Un fel de transformare a bugetului european într-un nou PNNR, cu alocații pe proiecte și în funcție de criterii de performanță, spun unii comentatori și politicieni.
Parlamentul este aproape de o revoltă deschisă față de propunerea de a uni subvențiile agricole și regionale ale UE. La fel, fermierii și autoritățile regionale și-au exprimat nemulțumirea.
Însă abordarea este mai nuanțată în rândul statelor, care au un puternic cuvânt de spus în adoptarea bugetului – pentru că, în definitiv, ele plătesc în cea mai mare măsură.
Performanță, nu geografie
Germania este unul dintre susținătorii puternici ai propunerii Comisiei Europene. Berlinul a anunțat chiar că este hotărât să blocheze orice acord care nu include un principiu de finanțare bazat pe performanță.
Un alt punct de divergență este mega-planul industrial pentru competitivitate, de 234 de miliarde de euro. Țările mai sărace susțin alocarea pe criterii geografice, pentru a garanta accesul indiferent de puterea proiectului.
Cele mai bogate țări, inclusiv Germania și Franța, insistă, în schimb, pentru o abordare bazată pe merite.
De partea sa, România și-a exprimat rezerva față de propunerea Comisiei de a combina fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională, după cum arată un comunicat al MAE.
Bucureștiul susține continuarea și finanțarea adecvată a politicilor tradiționale ale UE, politica de coeziune și PAC, arătând că acestea fac parte din ADN-ul Uniunii Europene și insistând că acestea nu trebuie puse în competiție cu alte instrumente financiare. Aceste politici sunt esențiale pentru dezvoltarea comunităților și a regiunilor, consideră România.
Discuțiile sunt încă la început și se vor întinde pe următorii doi ani. Așa cum se întâmplă adesea, acestea se încheie cu un compromis.
Ar fi însă o naivitate să credem că totul va fi ca înainte. De fapt, orice compromis va rezulta, ceva este clar: banii europeni vor veni, într-o foarte mare măsură, în funcție de proiecte, merite și competitivitate.
E bine ca acest lucru să fie înțeles la București încă de pe acum, pentru a nu repeta experiențele negative din PNRR.