Alergând după Raluca (SpotMedia) - Cine sunt judecătorii din prima linie de susținere a șefelor Curții de Apel București (Hotnews) - Sute de magistrați se solidarizează cu dezvăluirile din documentarul Recorder. Dar cine poate reforma cu adevărat sistemul judiciar? (PressOne)
 

Alergând după Raluca (SpotMedia)

Ieri am participat la cea mai neașteptată și senzațională conferință de presă din carieră și nu au fost puține, povestește Emilian Isăilă jurnalist SpotMedia.

Conferința a fost organizată de judecătoarea Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București.

Toată punerea în scenă avea drept obiectiv oferirea unei tribune președintei Liana Arsenie ca să desființeze investigația Recorder, vizionată de peste 3,1 milioane de ori numai pe YouTube.

În niciun moment, judecătoarea Liana Arsenie nu a răspuns concret la vreo acuzație apărută în investigația Recorder, cum că judecătorii sunt detașați în mijlocul proceselor, sunt reduși la tăcere prin măsuri disciplinare și sunt sfătuiți să fragmenteze procesele astfel încât corupții să scape pe bandă rulantă prin prescrierea faptelor.

Toate răspunsurile la aceste întrebări au fost, în realitate, non-răspunsuri: deciziile de detașare sunt conforme cu regulamentele interne și nu sunt publice, iar criticile opiniei publice sunt un atac la independența Justiției, unul atât de mare încât Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța superioară, a sunat-o în timpul conferinței pe vicepreședinta Curții de Apel pentru a-i da indicații despre ce să le spună reporterilor. Nicio urmă de interferență.

În debutul conferinței s-a remarcat o femeie firavă, în robă neagră.

“Atenție! Vă rog, puțină atenție!” 

 “Mă numesc Raluca Moroșanu. Sunt judecător la Secția I Penală a Curții de Apel București. Am 26 de ani de magistratură din care 19 ani la Secția I Penală. Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a spus el acolo este adevărat (interviul din investigația Recorder)…”

Moroșanu și-a încheiat scurtul discurs în aplauzele jurnaliștilor, un fenomen extrem de rar - cinismul și suspiciunea fiind, concomitent, calități și defecte fundamentale pentru reporteri - și a plecat grăbită pentru că trebuie să intre în sala de judecată, având un proces pe rol. 

Nu a vorbit mai mult de 5 minute, dar cuvintele ei, rostite clar și apăsat, au demontat o punere în scenă a rețelei de magistrați, controlați de judecătoarea Lia Savonea, ce amintea de Partidul Comunist, confirmând toate informațiile despre corupția din cadrul Curții de Apel București. 

Cine sunt judecătorii din prima linie de susținere a șefelor Curții de Apel București (Hotnews)

Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a fost încadrată la pupitru, de unde a susținut conferința de presă de joi, de doi dintre vicepreședinții instanței – judecătoarele Ionela Tudor și Sabina Adomniței. În sală s-au aflat, însă, alți aproximativ 30 de magistrați, după ce conducerea instanței le-a cerut tuturor judecătorilor care erau atunci la serviciu să vină la conferința de presă pentru „susținere”.

HotNews nu comentează parcursul lor profesional, dar pune la dispoziția publicului informații despre o parte dintre aceștia pentru că în justiția din România nu există obiceiul prezentării bilanțurilor profesionale individuale ale magistraților.

Andrei Iugan, magistratul surprins cu mâna la gură în timp ce judecătoarea Raluca Moroșanu afirma că mărturiile din documentarul Recorder sunt adevărate, s-a opus anulării condamnării fostului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate Lucian Duță, dar a decis anularea condamnării de 5 ani de închisoare a fostului viceguvernator al BNR Bogdan Olteanu.

Florina Rizescu a făcut parte și din completul care a decis eliminarea  probelor DNA din dosarul în care medicul Irinel Popescu a fost acuzat că a încercat să mituiască cu 100.000 de euro procurori, pentru a scăpa de acuzațiile dintr-un alt dosar. Decizia judecătoarei Rizescu a fost dată după ce dosarul a stat 22 de luni în camera preliminară.

Ce am aflat după conferința Curții de Apel București (Libertatea)

Ideea e simplă: să așteptăm dreptate de la personajele afișate joi, 11 decembrie, la conferința de presă a Curții de Apel București este inutil. Au livrat rupturi logice în răspunsurile oferite, lipsă de respect față de jurnaliștii invitați și față de publicul care urmărea evenimentul. 

N-are rost să avem iluzii că figurile de ceară venite să-și justifice incompetenta plătită cu salarii mari vor face justiție în România, scrie jurnalistul Daniel Gorgonaru într-un articol publicat de Libertatea.

Așteptările de la politicieni sunt iarăși niște false iluzii, deoarece ei beneficiază în cel mai mare grad de acest sistem al Justiției captive, devoalat de colegii de la Recorder. Nu au de ce să-l schimbe. Interesul lor este să-l perpetueze și eventual chiar să-l îmbunătățească.

Ce-ar putea face Nicușor Dan și Ilie Bolojan? Multe, dar în realitate vor băga capul în nisip. Premierul ar putea să-l schimbe pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, ar putea să-l demită pe Cătălin Predoiu de la Interne (marele executant al legilor care ne-au adus în situația asta), iar președintele ar putea merge la CSM să prezideze ședințele acestui for și să ceară explicații pentru mutările judecătorilor și verificări.

Sute de magistrați se solidarizează cu dezvăluirile din documentarul Recorder. Dar cine poate reforma cu adevărat sistemul judiciar? (PressOne)

Asociații de magistrați se solidarizează cu dezvăluirile documentarului Recorder, iar presiunea din stradă apără vocile critice din magistratură. 

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție și-au afirmat „solidaritatea cu magistraţii care înţeleg să denunţe public toate situaţiile în care independenţa lor este pusă în pericol.”

În opinia acestora, „orice încercare de a reduce la tăcere vocile critice din magistratură, prin invocarea abuzivă a „rezervei”, reprezintă un atac direct la adresa statului de drept, deoarece atunci când un judecător sau un procuror semnalează public derapaje care afectează actul de justiţie, fie că este vorba de ingerinţe politice, presiuni ierarhice sau deficienţe sistemice, acesta nu încalcă legea, ci o apără.” 

Sancționarea celor care semnalează ingerințe de orice fel, adaugă asociațiile semnatare, înseamnă „a descuraja exprimarea unor opinii critice în interiorul sistemului şi a consolida, în schimb, cultura tăcerii şi a complicităţii.”

PressOne notează că CSM are puterea de a lua decizii concrete în cazurile de corupție sistemică, însă plenul său este divizat în acest moment: secția de judecători acuză „dezinformarea” și „atacul” mediatic, în timp ce secția de procurori arată că „este necesară revizuirea unor dispoziții din legile justiției, unele dintre ele în sensul celor surprinse în conținutul materialului”.

În cazul în care plenul CSM nu reușește să tranșeze problemele, modificările politice vor cere timp și consens.