Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat recent analiza tradițională referitoare la sistemele de pensii din statele membre. Pentru că România nu este deocamdată țară membră a OECD, studiul nu face nicio referire la țara noastră, ceea ce nu înseamnă că sistemul de pensii autohton nu are problemele lui care merită analizate separat.

Dosarul OECD se concentrează pe schimbările adoptate de statele membre în ultimii doi ani. Studiul pleacă de la datele privind îmbătrânirea populației. În următorii 25 de ani, în statele OECD, se estimează că pentru fiecare 100 de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani numărul de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani va crește de la 33 în anul 2025, la 52 în anul 2050.

Creșterea numerică a persoanelor vârstnice va fi accentuată în Coreea de Sud, unde indicele de îmbătrânire demografică (raportul dintre persoanele în vârstă și cele tinere) va ajunge la 50%, la care se vor adăuga Spania, Grecia, Italia, Polonia sau Slovacia, care vor înregistra o pondere a populației de peste 65 de ani în total populație de 25%. O cifră care trebuie să fie un semnal de alarmă.

De asemenea, sunt state în care, în următoarele patru decenii, populația în vârstă aptă de muncă (20-64 de ani) va scădea cu 30%. Raportul OECD arată că țările aflate în această situație vor fi Spania, Estonia, Grecia, Slovacia sau Japonia. Datele privind rata fertilității s-au schimbat în sensul că s-a trecut de la optimism la cifre care arată că scăderea va fi clară.

Mai multe state au făcut deja modificări ale legislației privind pensiile. De exemplu, Slovenia și Cehia au crescut, de la sfârșitul anului 2023, vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani. În Slovenia, chiar și pentru cei care au 40 de ani de contribuții vârsta ieșirii la pensie va crește de la 60 la 62 de ani.

Slovacia a înăsprit condițiile de acces la pensionarea anticipată. Coreea de Sud și Irlanda au majorat cuantumul contribuției de asigurări sociale, iar Japonia a urcat plafonul de contribuție pentru a avea mai multe resurse la buget. De asemenea, șapte state au schimbat legislația pentru a încuraja cumulul pensiei cu salariul, dar nu pentru joburi din sectorul public.

Conform legislației adoptate, vârsta standard de pensionare în țările OECD va crește de la 63,9 ani la 65,9 ani la femei și de la 64,7 ani la 66,4 ani pentru bărbați. Tendința de creștere a vârstei de pensionare este evidentă.

Vârsta standard va crește în peste jumătate din țările OECD. Iată câteva exemple: în Danemarca, Estonia, Italia, Olanda și Suedia, vârsta va trece pragul de 79 de ani.

O temă importantă pentru sistemul de pensii, indiferent de țară, este cea a așa-numitei rate de înlocuire a salariului cu pensia sau mai exact ce sumă va reprezenta pensia ca procentaj din ultimul salariu. Angajații care au avut un salariu mediu și un stagiu complet de cotizare primesc o pensie medie netă de 63% din salariul net, dar analiza OECD arată că în următoarele decenii rata de înlocuire va scădea în unele state la 40%.

Un alt subiect abordat de analiza instituției internaționale este diferența care există între pensiile bărbaților și cele ale femeilor. Studiul arată că în medie în statele OECD femeile au pensii mai mici cu 25% decât cele ale bărbaților fiind însă țări în care diferența poate să ajungă la 47% (Japonia) sau să coboare la numai 10%, în Cehia, Slovacia sau Estonia.

În concluzie, studiul OECD își propune să fie în primul rând un tablou de bord. Soluțiile aparțin statelor și guvernelor, dar ele sunt dificil de luat, pentru că presupun decizii nepopulare.