Moody's nu a schimbat nimic în ceea ce privește ratingul de țară al României. Este mai mult o veste bună decât una rea, pentru că există în continuare teama că o agenție de rating va scădea calificativul României la „nerecomandat pentru investiții”. Nu este cazul acum, Moody's a păstrat neatins ratingul.

Sunt o serie de argumente pe care Moody's le-a prezentat în susținerea deciziei. Perspectivele fiscale s-au îmbunătățit, arată agenția de rating. Cele două pachete de măsuri de ajustare a deficitului bugetar au schimbat viziunea asupra României.

Respectiv, agenția Moody's arată că impactul deciziilor fiscal-bugetare depășește 3% din PIB în perioada 2025-2026. Cea mai importantă contribuție la echilibrarea bugetului este adusă de creșterea TVA și de menținerea înghețării pensiilor și salariilor bugetare și anul viitor.

Sunt și riscuri, care dacă se vor materializa, vor pune în pericol procesul de consolidare fiscală. Este vorba despre păstrarea sprijinului politic față de măsurile de reducere a deficitului bugetar, despre disciplina cheltuielilor bugetare și despre efectele măsurilor fiscale asupra creșterii economice.

Un alt risc provine din exteriorul țării, respectiv implicarea mai redusă a SUA în securitatea europeană, ceea ce ar putea să ducă la o creștere rapidă și neprogramată a cheltuielilor bugetare și implicit la deraierea programului de consolidare fiscală.

Analiștii de la Moodys oferă și câteva repere despre felul în care se poate modifica ratingul de țară. O eventuală îmbunătățire va pleca de la schimbarea perspectivei de la negativă la stabilă. Iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă programul de reducere a deficitului bugetar va fi respectat.

În același timp, sunt precizate și condițiile în care ratingul de țară ar putea fi retrogradat la categoria junk și anume în situația în care indicatorii economici nu vor atinge așteptările actuale.

Ce spune FMI

Totodată, la sfârșitul săptămânii trecute, FMI a publicat concluziile misiunii de evaluare. Așadar, ce spune FMI și în ce măsură analiza are puncte de intersecție cu cea a agenției de rating?

Pachetele de măsuri fiscale sunt salutate și de FMI și sunt considerate esențiale pentru a reduce deficitul bugetar. Instituția financiară menționează că BNR va putea reduce dobânda de politică monetară doar când inflația va scădea „în mod ferm”.

Prognoza de creștere este modestă, respectiv de 1% pentru anul acesta și de 1,4%, în 2026. Raportul FMI precizează că măsurile de consolidare fiscală vor aduce în mod previzibil o încetinire a consumului, dar această tendință va putea fi compensată prin accelerarea investițiilor realizate din fonduri europene. Este o opțiune pe care, de altfel, o evocă și oficialii români, fie de la Guvern, fie de la banca centrală.

FMI trece în revistă și riscurile la care este supusă economia românească. Primul și cel mai important, menționat și de agenția de rating, este ca procesul de reducere a deficitului bugetar să fie ratat. O deviere de la scăderea deficitului ar putea să ducă la retrogradarea ratingului de țară, arată raportul FMI. Așadar, cei care pledează pentru o îndulcire a „pilulei amare” administrată prin pachetele de măsuri ar trebui să citească rapoartele Moody's și FMI.

Barierele comerciale, încetinirea creșterii economice a principalilor parteneri de afaceri, incertitudini referitoare la conflictele regionale care ar putea afecta schimburile internaționale și fluxurile de investiții străine sunt riscurile menționate de către FMI.

De asemenea, instituția financiară internațională nu uită să amintească de atingerea țintei de deficit bugetar de 3% din PIB și totodată menținerea datoriei publice la un nivel de 60% din PIB. Astfel, după anul 2027, timp de patru ani, România va trebui să reducă anual deficitul bugetar cu 0,67% din PIB. Nu va fi o întreprindere simplă.

Ca de obicei, cifrele seci și analizele reci făcute de instituții financiare independente nu țin cont de așteptările nerealiste ale multor actori economici, politici și sociali din România. Oricât de mult și-ar dori unii să fie mai simplu, încrederea în economia românească depinde de reducerea deficitului bugetar.