Autoritățile de la Moscova au anunțat duminică distrugerea a aproximativ treizeci de drone ucrainene deasupra capitalei Rusiei în ceea ce este cel mai mare atac de acest tip asupra orașului de la începutul războiului. În același weekend, armata rusă a lansat peste 140 de drone spre teritoriul ucrainean. În aceste condiții, comentatorii se întreabă ce șanse de realizare au promisiunile președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, privind o pace rapidă între Ucraina și Rusia.

Potrivit CNN, atacul ucrainean de duminică a forțat „restricții temporare” ale zborurilor pe Domodedovo și Jukovski, două aeroporturi care deservesc regiunea Moscovei, chiar după ora locală 8 a.m. Restricțiile au fost ridicate după câteva ore.

Cel mai mare atac anterior cu drone asupra Moscovei a avut loc în septembrie, când cel puțin o persoană a fost ucisă lângă Moscova, potrivit autorităților ruse.

The Guardian informează că ministerul rus al Apărării a declarat că a dejucat un „atac terorist” pe teritoriul său, cu „drone de tip avion”. Cel puțin 36 de astfel de avioane au fost deviate, a declarat agenția de transport aerian a țării.

Ambele părți au dezvoltat programe de drone inovatoare și din ce în ce mai sofisticate. Ucraina și-a stabilit propriul comandament de drone, a îmbunătățit raza de acțiune a sistemelor sale, cu atacuri la sute de kilometri în adâncul Rusiei.

A lovit unități de depozitare a armelor, unități de procesare a petrolului și piste de aterizare inamice din apropierea Cercului Arctic, precum și nave din Marea Caspică.

Rusia a început să folosească drone conduse de cabluri de fibră optică în regiunea Kursk, unde trupele ucrainene controlează câteva sute de kilometri pătrați.

”Aliații Ucrainei îi interzic să folosească sistemele de arme cu rază lungă de acțiune pe care le livrează pentru a lovi teritoriul rus, dar aceste restricții nu se aplică sistemelor de arme ucrainene produse la nivel local”, precizează The Washington Post. ”Fabricarea de drone este o metodă folosită pe scară largă de către Kiev”.

Așa cum remarcă The Moscow Times, ”Rusia și Ucraina au lansat atacuri puternice cu drone una împotriva alteia, într-un moment în care Kremlinul a spus că a văzut „semnale pozitive” din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la dorința acestuia de a ajunge la un acord pentru a pune capăt conflictului.

 

Alegerea lui Trump la Casa Albă are potențialul de a răsturna conflictul de aproape trei ani.

Republicanul a spus în timpul campaniei electorale că ar putea pune capăt luptei în câteva ore și a indicat că va discuta direct cu președintele rus Vladimir Putin – o ruptură majoră față de abordarea președintelui Joe Biden.

 

Trump va fi inaugurat de-abia în ianuarie și deocamdată, pe câmpul de luptă și pe cer, conflictul nu dă semne de atenuare”.

Le Figaro vorbește despre ”mirajul păcii rapide”, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă:

”Vladimir Putin nu și-a schimbat obiectivele. El vrea să subjuge Ucraina, să o forțeze să capituleze, să-i impună un statut de neutralitate care să o împiedice să adere la NATO și UE și să-i forțeze președintele să se retragă. Condiții greu de acceptat de către o administrație americană.

Va putea Donald Trump să forțeze pacea cu un președinte rus care urmărește să deconstruiască ordinea internațională folosind haosul și care s-a asociat cu țări ostile Statelor Unite, precum Iranul, Coreea de Nord sau China?

Acesta este și argumentul susținut la Budapesta, la summitul CPE, de secretarul general al NATO, Mark Rutte, când a desemnat Coreea de Nord, care a trimis trupe pentru a întări războiul rusesc, drept o amenințare pentru viitor, pentru America și Europa continentală”.