Declarațiile politicienilor sau ale reprezentanților instituțiilor statului pot mișca economia. Piețele sunt sensibile la vorbe și reacționează. În ultima perioadă, am avut multe exemple în acest sens.

Una dintre cele mai interesante legături care există este cea dintre vorbe și economie. Declarațiile, afirmațiile, ideile pot influența în plus sau în minus, pozitiv sau negativ economia sau ceea ce numim piețele financiare sau de mărfuri. Vorbele spuse într-un anumit moment, de unele personaje din politică sau din economie, pot avea efecte devastatoare sau dimpotrivă excepționale asupra unor companii, asupra unor bănci sau a unei piețe. Este de-a dreptul inefabil să miști economia doar cu câteva vorbe.

Exemplele sunt nenumărate, dar ne vom limita doar la câteva situații recente. S-ar părea că distanța în timp între alegerile din SUA și preluarea efectivă a mandatului președintelui a fost prea mare. Un vorbitor neobosit, Donald Trump a bombardat spațiul public cu nenumărate afirmații care i-au adus pe specialiști, pe politicieni sau opinia publică aproape de perplexitate. Groenlanda, Panama, Canada sunt teme asupra cărora nu are sens să insistăm.

Recent, însă, într-o conferință de presă susținută la reședința sa, Donald Trump a afirmat că Statele Unite vor încerca să aibă o politică în cadrul căreia nu vor mai fi instalate turbine eoliene. Răspunsul pieței a fost rapid, acțiunile unor companii europene din industria eoliană au scăzut la burse.

Lăsăm la o parte declarațiile de-a lungul timpului ale președintelui Trump, unele bizare, altele negative, referitoare la sectorul eolian de producție a energiei. Săptămâna trecută, vorbele au influențat bursa, iar câteva firme au pierdut din valoarea de piață.

Anul trecut, după alegerile din SUA, bitcoin a pornit o cursă extraordinară de creștere. De ce? Pentru că Donald Trump a trecut de la neîncrederea în criptomonede la susținerea bitcoin și chiar la ideea că SUA își vor constitui o rezervă strategică în această criptomonedă.

Efectul s-a văzut: bitcoin a ajuns până la valoarea de 100.000 de dolari, cea mai mare din istorie. Iar investitorii în monede virtuale urmăresc ziua preluării mandatului de către președinte cu speranța că bitcoin va mai avea o creștere a cotației.

Nu ar fi prima dată. Elon Musk a exersat în urmă cu câțiva ani acest joc. Adică, de fiecare când vorbea sau scria despre o monedă virtuală periferică investitorii se înghesuiau să cumpere și implicit valoarea ei creștea. Desigur, nu se știe momentul în care, fără să spună nimic, Musk a decis să vândă criptomonedele pe care le deținea.

Au fost cazuri și în România când vorbele au influențat bursele. În urmă cu mai mulți ani, orice declarație a vreunui oficial român cu privire la modificarea pragului de deținere de acțiuni la SIF-uri era urmată de creșterea pe bursă a acțiunilor acestor societăți financiare de investiții.

Recent, s-a vorbit despre mișcările pe bursa de la Toronto a valorii acțiunilor companiei Roșia Montană Gold Corporation, firma care a încercat să exploateze zăcămintele de la Roșia Montană. Dinamica acțiunilor companiei canadiene a depins, de multe ori, de vorbele sau declarațiile unor oficiali români.

Tot vorbele, schimbul de replici sau mesajele scrise, au tensionat ca niciodată legăturile dintre SUA și Uniunea Europeană. Nu doar Trump a contribuit, ci și bunul său prieten și colaborator, Elon Musk. Fondatorul Tesla a intrat într-un fel de dialog contondent cu fostul comisar european Thierry Breton. S-a ajuns până acolo încât oficialul francez a cerut aplicarea legii pentru rețeaua X, respectiv chiar eventualitatea închiderii rețelei sociale în Uniunea Europeană.

Vorbele ascund interese. Iar președintele-director general al companiei care a creat jocul Fortnite a pus „punctul pe i”. Acesta a remarcat că liderii marilor companii tech, după ce mulți ani s-au prefăcut că sunt democrați, acum se prefac că sunt republicani în speranța că vor câștiga simpatia noii administrații, adică mai exact a lui Donald Trump. De altfel, anul trecut, înainte de alegerile prezidențiale, Trump îl amenințase pe fondatorul Meta cu ani grei de închisoare. Acum sunt șanse ca Trump și Zuckerberg să fie cei mai buni aliați. Vorbele rele s-au uitat. Vom vedea, însă, după 20 ianuarie a.c., cum va fi trecerea de la vorbe la fapte.