„Societatea Istorică Rusă este un punct de raliere pentru toți cei care consideră Serbia o țară care va lupta fără rezerve pentru crearea pașnică a lumii sârbe și pentru ca aceasta să fie un adevărat aliat al Rusiei și Chinei”, a declarat Aleksandar Vulin, președintele Consiliului filialei din Belgrad a acestei societăți, la ședința de înființare care a avut loc la Belgrad pe 26 octombrie, relatează Radio Slobodna Evropa.

Fundația reunește personalități din serviciile de informații, fostele elite comuniste, Biserica Ortodoxă și cercurile naționaliste.

De când sintagma „lumea sârbă” a fost menționată pentru prima dată în septembrie 2020, mulți analiști din Balcanii de Vest au avertizat că ea amintește de aspirațiile politicii oficiale sârbe, care au jucat un rol cheie în prăbușirea sângeroasă a fostei Iugoslavii la începutul anilor 1990.

Vulin, lider pro-rus al Mișcării Socialiste și fost șef al serviciilor de informații sârbe, a declarat că renunțarea la Rusia înseamnă renunțarea la Serbia însăși, adăugând că fiecare generație de sârbi „a trăit un moment în care supraviețuirea lor fizică a depins de Rusia”.

Vulin este cunoscut pentru poziția sa pro-rusă, iar în ianuarie 2024 a primit o decorație din partea președintelui rus Vladimir Putin și a Serviciului Federal de Securitate rus.

Departamentul de Stat al SUA l-a plasat pe lista de sancțiuni la mijlocul anului 2023 din cauza legăturilor sale cu Rusia și a suspiciunilor de corupție pe vremea când era încă șeful Agenției de Securitate și Informații.

Societatea Istorică Rusă din Serbia este o replică a societății ruse cu același nume, condusă de Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei. Vulin și Narîșkin s-au întâlnit de mai multe ori de la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

Serbia - în ciuda faptului că este candidată la aderarea la UE - nu a aderat la sancțiunile UE împotriva Rusiei după începerea agresiunii. Belgradul și-a menținut relațiile cu Moscova, relații pentru care Vulin însuși a fost adesea responsabil.

Narîșkin s-a adresat participanților la ședința de inaugurare printr-un mesaj video și a subliniat importanța legăturilor istorice dintre Rusia și Serbia, precum și „asemănările fundamentale ale valorilor noastre tradiționale”, a relatat Sputnik.

Împreună cu Vulin, la ședința de inaugurare au participat ministrul sârb de interne Ivica Dačić, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe Porfirije, și Goran Selak, președintele Partidului Socialist Sârb, înființat de Slobodan Miloșevici. 

Ambasadorul Rusiei în Serbia, Aleksandr Bocan-Harčenko, a declarat în discursul său că înființarea Societății Istorice Ruse din Serbia transmite „un mesaj politic și științific important”.

La începutul adunării de la Belgrad, au fost intonate imnurile Rusiei, Republicii Srpska din Bosnia și Herțegovina și Serbiei, iar participanții au păstrat un minut de reculegere pentru fostul general al armatei iugoslave, Nebojša Pavković, recent decedat, condamnat de Tribunalul de la Haga.

Societatea Istorică Rusă este o asociație ai cărei fondatori includ, printre altele, Academia Rusă de Științe și instituții media de stat ruse, precum RIA Novosti și Interfax.

70% dintre kosovari sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, iar 40% spun că trăiesc mai rău decât înainte.

Creșterea prețurilor pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor din Kosovo, relatează Koha.net.

Un studiu realizat de compania Valicon a arătat că șapte din zece kosovari sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, în timp ce mulți spun că viața este mai dificilă astăzi decât înainte.

Această cercetare evidențiază, de asemenea, faptul că inflația și insecuritatea politică sunt principalele surse de îngrijorare pentru cetățeni.

Creșterea costului vieții este o îngrijorare pentru aproximativ 70% dintre cetățenii kosovari, potrivit studiului Valicon. Studiul a fost realizat între 18 și 21 august anul acesta în regiunea Adriaticii, inclusiv în Kosovo.

Inflația rămâne principala sursă de îngrijorare în întreaga regiune. Cele mai ridicate niveluri de îngrijorare au fost înregistrate în Kosovo (70%), Macedonia de Nord (70%), Bosnia și Herțegovina (69%) și Croația (68%).

Studiul a evidențiat, de asemenea, o scădere semnificativă a economiilor în Kosovo, unde doar 20% dintre cetățeni reușesc să mențină același nivel de economii ca înainte.

Studiul mai arată că obiceiurile de consum ale kosovarilor au devenit mai prudente și strategice.

Sprijinul public pentru aderarea Muntenegrului la NATO scade, arată un studiu

Rezultatele unui sondaj realizat în septembrie de Centrul pentru Democrație și Drepturile Omului (CEDEM) arată că sprijinul public pentru aderarea Muntenegrului la NATO a scăzut cu aproape 9% din martie anul trecut, în timp ce numărul oponenților a crescut cu peste 11%. 

Potrivit jurnaliștilor din postul de radio Slobodna Evropa, acest lucru confirmă persistența elementelor pro-ruse și anti-NATO în cadrul instituțiilor și structurilor politice. Comentând datele, un oficial NATO a declarat că Muntenegru se confruntă cu „amenințări hibride constante din partea actorilor ruși și străini”.

Ministerul Apărării din Podgorica nu a comentat studiul. Fostul șef de stat major al Forțelor Armate din Muntenegru, Dragan Samardžić, consideră că scăderea sprijinului pentru aderare este rezultatul unei combinații complexe de influențe globale, polarizare internă și comunicare slabă în cadrul instituțiilor statului.

Muntenegru a aderat la Alianță în iunie 2017, când Partidul Democrat al Socialiștilor era la guvernare. Între timp el a pierdut puterea, la mijlocul anului 2020. Unele dintre partidele care guvernează țara de atunci, în principal Frontul Democrat pro-rus, se opun NATO.

Sondajul CEDEM, realizat în septembrie, a arătat că aderarea Muntenegrului la NATO este susținută de 40,7% dintre respondenți, o scădere de la 49,5% în martie 2024.

Procentul celor care se opun este acum de 42,1%, comparativ cu 30,7% în martie anul trecut.

Cercetările anterioare au arătat că respondenții au susținut în mod constant aderarea Muntenegrului la NATO de la mijlocul anului 2020 până în martie 2024.

Un oficial NATO, intervievat de Slobodna Evropa, a declarat că Muntenegru contribuie la securitatea colectivă prin participarea sa la misiuni în Kosovo, Irak, Letonia și Bulgaria, precum și prin sprijinul acordat Ucrainei până în prezent, inclusiv livrarea de echipamente militare și asistență prin Pachetul de asistență cuprinzător al NATO.

De asemenea, el a subliniat beneficiile de care se bucură Muntenegru prin apartenența sa la NATO. Potrivit acestuia, de la aderarea la Alianță, investițiile străine din statele membre NATO au crescut, aliații asigură protecția spațiului aerian muntenegrean prin misiunea de Poliție Aeriană, iar Alianța contribuie la combaterea amenințărilor hibride.

Potrivit fostului șef al statului major al Forțelor Armate, amiralul în retragere Dragan Samardžić, campaniile intensive de dezinformare conduse de actori pro-ruși și războiul prelungit din Ucraina creează un climat de insecuritate și oboseală publică în ceea ce privește problemele geopolitice. Un astfel de mediu alimenteză narațiuni care minimalizează importanța apartenenței la Alianță, a adăugat oficialul militar muntenegrean.

Sondajul CEDEM a relevat, de asemenea, o scădere a sprijinului public pentru aderarea la UE, de la 78% în martie anul trecut la 71% în septembrie anul curent.