China a decis să suprime unilateral vizele de scurtă ședere pentru cetățenii polonezi. Anunțul a fost făcut în timpul recentei vizite pe care președintele Andrzej Duda a efectuat-o la Beijing, unde a avut întâlniri oficiale cu președintele Xi Jinping, cu premierul Li Qiang și cu alți oficiali chinezi, notează platforma de știri oko.press.

”În cadrul discuțiilor pe care le-am avut cu președintele Xi Jinping, acesta a declarat că polonezii care doresc să viziteze China pentru o perioadă de maximum 15 zile, fie în scop turistic, fie în scop de afaceri, vor putea face acest lucru fără să aibă nevoie de o viză de intrare în țară”, a declarat președintele Poloniei, potrivit sursei citate.

Procedurile pentru intrarea în vigoare a noii reglementări au început deja, astfel că aceasta va avea loc ”în următoarele zile”, a precizat președintele polonez.

Polonia se alătură astfel unui grup mai mare de țări care beneficiază de acest program: au aderat deja la acest program Franța, Germania, Spania, Țările de Jos, Italia și Malaiezia (în noiembrie anul trecut); Irlanda, Elveția, Austria, Belgia, Luxemburg și Ungaria (în martie anul acesta), Australia și Noua Zeeleandă în urmă cu câteva zile. 

Programul de eliminare a vizelor inițiat de guvernul chinez are ca obiectiv ”stimularea turismului în perioada post-pandemie și consolidarea relațiilor internaționale”, mai notează publicația poloneză.

Ungaria: Subvenții tot mai mari pentru cluburile de fotbal

Majoritatea cluburilor de fotbal din prima Ligă a Ungariei nu ar putea supraviețui fără subvențiile acordate de la bugetul de stat, care cresc de la an la an, încă de la venirea la putere a Fidezs, în 2010, notează portalul de știri G7.hu.

Cluburile care în sezonul 2023/2024 au jucat în prima ligă au primit în total subvenții de 56 de miliarde de forinți (cca 140 de milioane de euro), cu 10% mai mult decât în sezonul precedent.

Subvențiile nu au încetat să crească nici după 2015, când s-a decis reducerea numărului de echipe din prima ligă de la 16 la 12.

Cu toate acestea, anul trecut s-a produs o schimbare importantă: pentru prima dată în ultimii zece ani veniturile realizate din vânzări de companiile care susțin cluburile nu a crescut, dimpotrivă, au scăzut cu 50 de milioane de forinți (125 000 de euro), până la 31 de miliarde de forinți (cca 77, 5 milioane de euro), mai notează sursa citată.

Slovacia: Tensiuni în coaliția de guvernare

Nivelul salariului minim, numirea unui nou președinte al Parlamentului și modificarea statutului organizațiilor neguvernamentale sunt doar câteva dintre subiectele care provoacă tensiuni între partidele coaliției de guvernare din Slovacia, scrie publicația Dennikn.

Președintele partidului ultranaționalist SNS, Andrej Danko, care dorește funcția de președinte al Parlamentului, a declarat recent că partidele coaliției vor decide în cursul acestei veri dacă vor continua să participe în actuala formulă la guvernare, iar liderul partidului Hlas, Erik Tomáš, se întreabă chiar dacă coaliția condusă de liderul populist Robert Fico, ”mai are vreun sens”.

Liderul Hlas, care este și ministrul muncii, l-a acuzat de asemenea pe partenerul de coaliție Andrej Danko că ”blochează legea pentru stabilirea salariului minim pe economie, deși aceasta face parte din programul de guvernare” semnate de toate partidele coaliției.

Neînțelegeri în cadrul coaliției există de asemenea cu privire la adoptarea de către Slovacia a Regulamentului sanitar internațional al OMS, în condițiile în care Slovacia este singura țară din lume care refuză în continuare să adopte noile reglementări emise de OMS după pandemia de Covid 19, mai scrie sursa citată.

Lituania: Mai puțini bani pentru postul național de radioteleviziune

Principalele organizații europene pentru libertatea presei critică proiectul de modificare a legii de finanțare a postului național de radioteleviziune din Lituania, apreciind că independența postului este pusă în pericol de interesele politicienilor, notează site-ul lrt.lt.

Reprezentanții Federației Europene a Jurnaliștilor, Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Institutului Internațional al Presei au semnat o scrisoare comună adresată șefului statului și președintelui Parlamentului în care se arată că proiectul de lege a fost inițiat fără ca măcar conducerea postului public de radioteleviziune să fie consultat.

«Plafonarea nivelului de finanțare a LRT pune în pericol existența pe termen lung și independența postului”, notează semnatarii scrisorii, care subliniază că redistribuirea fondurilor de la bugetul de stat în vederea creșterii cheltuielilor pentru apărare, dorită de autorități, trebuie să se facă fără a afecta ”activitatea instituțiilor care apără și promovează democrația în această țară”. 

Proiectul de lege condiționează nivelul de finanțare a postului național de radio-tv de creșterea Produsului Intern Brut și propune eliminarea unei prevederi legislative anterioare care stabilea că bugetul LRT nu poate fi inferior celui din 2019.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Kurek Miłosz - Polonia;                                     

Eszter Papp - Ungaria;                                              

Raimonda Mc Geever - Lituania;                                               

Hana Kovacikova - Slovacia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei