Ministerul Finanțelor a publicat ieri datele privind execuția bugetară, iar ministrul Alexandru Nazare a prezentat o serie de informații referitoare la buget. Întrebarea care s-a auzit tot nai des în ultimul timp a fost în ce măsură măsurile luate de guvern se simt și în cifrele bugetului de stat.

Sunt date care arată că au apărut primele semne pozitive ale ajustării bugetare. Astfel, deficitul bugetar a scăzut în primele 10 luni ale anului. Nu mult, dar a scăzut. Pe primele 10 luni ale anului, deficitul a fost de 108,8 miliarde de lei, cu 550 milioane de lei mai puțin decât anul trecut.

În termeni procentuali, deficitul a ajuns la 5,72% din PIB față de 6,22% din PIB, în anul 2024. Pare un pas mic, dar scăderea poate fi încurajatoare. Trebuie, însă, să remarcăm că urmează lunile cele mai grele pentru buget, respectiv noiembrie a.c. (pentru care încă nu avem datele bugetare) și decembrie a.c. Respectiv, deficitul bugetar care a avut o ușoară tendință de scădere în octombrie a.c., va urca mult de la 5,7% la 8,4% din PIB.

Cu alte cuvinte, deficitul va crește în ultimele două luni ale acestui an mai mult chiar decât România și-a propus să facă reducerea deficitului în anul 2026. Cineva s-ar putea întreba dacă nu se poate bloca deficitul la actualul nivel de 5,7% din PIB, dar, desigur, nu este decât un calcul pur teoretic, pentru că în decembrie a.c. se vor plăti facturi restante, se vor transfera sume către primării sau se vor achita o parte din datoriile statului cum sunt concediile medicale sau plățile către furnizorii de energie electrică.

Ministrul finanțelor a defalcat câteva date bugetare pe trimestrul 3 plus luna octombrie a.c. Este logic să decupăm ultimele patru luni, pentru că începând cu iulie a.c. se aplică măsurile de reducere a deficitului. De aceea, cheltuielile de personal au scăzut cu 1,1 miliarde de lei, o sumă mică raportată la totalul cheltuielilor cu salariile bugetare pe un an, dar care ne arată că măsurile luate (înghețarea salariilor bugetare și reducerea unor sporuri) încep să se vadă în buget.

De asemenea, sumele alocate pentru investițiile publice au crescut la 96 miliarde de lei de la 88 miliarde în 2024. Guvernele de anul acesta au menținut la un nivel înalt investițiile, în pofida eforturilor de scădere a deficitului și nu au apelat la tradiționalele tăieri de cheltuieli de la investiții. Un element care trebuie remarcat este și faptul că după mult timp, investițiile din fonduri europene au fost mai mari decât cele de la bugetul național. Este o tendință pe care o așteptam de mult timp, prioritizarea proiectelor de investiții finanțate din bani europeni în fața celor realizate cu fonduri de la bugetul de stat.

Guvernul păstrează un procentaj important din PIB alocat pentru investiții, dar acest lucru nu îl scutește de vechiul reproș și anume că nu se văd efectele în economie. De aceea, poate că guvernul ar trebui să facă un exercițiu de transparență și să publice de exemplu lista cu cele mai mari 100 de alocări pentru investiții din bani de la buget.

Un capitol la care cheltuielile publice au crescut foarte mult este cel al dobânzilor. Ministrul finanțelor a precizat ieri că nivelul cheltuielilor cu dobânzile a fost puternic subevaluat la momentul adoptării bugetului de stat. Desigur, subevaluarea nu a fost întâmplătoare, ci a făcut parte din strategia de reducere a deficitului bugetar folosind date cosmetizate. De altfel, sumele necesare pentru plata dobânzilor pot fi destul de ușor anticipat la începutul anului, micile devieri urmând a fi corectate pe parcursul anului. Ministrul Nazare a explicat că la prima rectificare bugetară situația a fost adusă la zi.

Există și calcule care arată că în termeni reali încasările din TVA de exemplu au o tendință de scădere. Este adevărat, dar micile ajustări încurajatoare nu pot fi nici ele ignorate.