Presa din afara Franței comentează situația politică de după demisia surprinzătoare a prim-ministrului Sébastien Lecornu, la o zi după ce-și anunțase echipa. Nu lipsesc cuvinte precum „incertitudine”, „dezordine”, „haos”.

„Ce a mers prost?” – întreabă Politico.

„Drumul lui Lecornu părea cel puțin incert încă de când a preluat frâiele luna trecută de la François Bayrou. Potențialii parteneri și adversari ai noului prim-ministru au precizat clar că doresc o ruptură simbolică cu guvernele și politicile anterioare.

Însă miniștrii numiți de Lecornu duminică seara nu au reprezentat o schimbare. Majoritatea posturilor cheie au rămas în aceleași mâini.

De asemenea, Lecornu nu a părut să convingă Partidul Socialist de centru-stânga, care probabil deținea cheia succesului în discuțiile bugetare”.

Globe&Mail notează că, „pentru a explica de ce nu a putut merge mai departe, Lecornu a dat vina pe «egourile» politicienilor din opoziție care s-au ținut rigid de programele lor, în timp ce cei din coaliția sa minoritară se concentrau pe propriile ambiții prezidențiale”.

Potrivit analizei CNN, „este cel mai clar semn de până acum că Macron a rămas fără potențial. După cinci prim-miniștri în mai puțin de doi ani – niciunul reușind să construiască o majoritate stabilă – țara pare epuizată și din ce în ce mai descurajată.

Frustrarea publică față de măsurile de austeritate și de un guvern perceput ca fiind detașat de realitățile cotidiene nu a făcut decât să se adâncească problemele. Macron însuși pare încă incapabil să digere rezultatul alegerilor parlamentare de anul trecut, care au transmis un mesaj clar: Franța a depășit macronismul”.

„Criza din Franța se agravează dramatic”, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Potrivit cotidianului german, demisia lui Sébastien Lecornu „provoacă o dezordine nemaivăzută de la începuturile celei de-a Cincea Republici”.

Haosul a fost declanșat de sosirea la Ministerul Forțelor Armate a lui Bruno Le Maire, „fost ministru al Economiei și Finanțelor responsabil de politica bugetară în ultimii ani”. Aceasta a fost o „dublă încălcare a încrederii” față de ministrul de Interne Bruno Retailleau, căruia Sébastien Lecornu îi promisese că nu-l va numi pe Bruno Le Maire. Acest „afront” a fost cu atât mai semnificativ pentru liderul republicanilor, cu cât acesta „reușise să rămână la guvernare în ciuda opoziției” unei părți din propria tabără.

Publicația britanică The Spectator vede  „nouă lovitură de trăsnet, o umilință pentru Franța și pentru Emmanuel Macron, care a distrus și demoralizat țara în multe feluri. Franța este în agonie, iar suferința sa nu poate decât să se agraveze atâta timp cât Macron este la putere”.

Este o „agravare amețitoare” a crizei, care „aruncă Franța în cea mai profundă incertitudine”, scrie ziarul spaniol ABC.

Iar pentru Corriere della Sera, „Franța intră într-o nouă fază plină de necunoscute”. Ziarul italian vede două opțiuni pentru Macron: „fie președintele Republicii își schimbă complet linia și încearcă să numească un prim-ministru de stânga (cu puține șanse de a depăși voturile adverse din Parlament); fie constată absența unei majorități și convoacă noi alegeri anticipate”.