Presa internațională își pune această întrebare, după ce liderii UE reuniți miercuri la summitul informal de la Copenhaga au discutat planurile comune de răspuns la provocările Rusiei.

”Cele două ore prevăzute pentru apărarea comună au durat de două ori mai mult”, observă Politico.

”Greii europeni, Franța și Germania, și-au exprimat scepticismul față de un zid al dronelor gestionat de Comisie, în timp ce țările din sud insistă asupra unui concept mai larg, care să le protejeze și granițele”.

„La Palatul Christiansborg, puternic păzit, liderii Uniunii Europene au recunoscut intensificarea amenințării hibride rusești, în urma numeroaselor încălcări ale spațiului aerian european”, constată ziatul francez cu profil economic Les Echos.

Aceștia au convenit în special asupra necesității de a umple rapid „lacunele de capabilități” ale armatelor europene. „Adică, toate deficiențele care le-ar împiedica să apere continentul în caz de atac.”

Nu o barieră, ci o rețea

Conform explicațiilor oferite de The New York Times, ”multe țări au deja sau lucrează la tehnologii anti-drone. Scopul, în acest caz, ar fi un scut comun pentru a detecta, urmări și intercepta mai bine dronele atunci când intră în spațiul aerian de deasupra Uniunii Europene sau al unuia dintre aliații săi apropiați.

Zidul nu ar fi o barieră fizică, ci mai degrabă o rețea coordonată de sisteme de urmărire a dronelor - utilizând instrumente precum radar, bruiaje și senzori acustici - împreună cu un schimb îmbunătățit de informații și date”.

Însă Le Monde atenționează „cei Douăzeci și Șapte au, în realitate, mari dificultăți în a-și coordona eforturile”. „Este bine să discutăm”, dar „trebuie să acționăm”, s-a lamentat președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, la sfârșitul reuniunii de ieri.

Corriere della Sera avertizează că Europa nu ar trebui să se bazeze prea mult pe aspectele militare în planificarea sa de securitate:

„Atacurile asupra aeroporturilor, cea mai spectaculoasă și gravă manifestare de până acum(...), ar fi trebuit să clarifice tuturor faptul că războaiele de astăzi nu se mai poartă doar cu arme de foc și soldați la sol.

Ar trebui să facă publicul să realizeze că o țară sau alta ar putea fi aruncată în haos și chiar redusă la disperare și foamete fără a fi desfășurate rachete, drone sau tancuri. Și că, prin urmare, trebuie luate contramăsuri pentru a preveni ca acest lucru să se întâmple într-o zi.” (Sursa: Eurotopics)

Iar ziarul belgian L'Echo se întreabă:

”Ce va fi necesar pentru a determina Europa să se apere împotriva apetitului imperialist al Rusiei? (...) Pentru a ieși din impas, UE trebuie să recurgă urgent la măsuri radicale, începând cu abolirea principiului unanimității, așa cum a propus António Costa, președintele Consiliului European. La urma urmei, este inacceptabil ca un stat mic precum Ungaria să se poată juca cu soarta a 450 de milioane de cetățeni datorită vetoului său.” (Sursa: Eurotopics)