Muntenegru este sub atacuri hibride constante care vor să slăbească susținerea țării pentru Ucraina. Mica țară din Balcanii de Vest a creat, însă, un Centru Cibernetic Regional, devenind un exemplu al modului în care statele europene pot lupta împotriva amenințărilor hibride și cibernetice. Aceasta a fost una dintre temele de discuție între secretarul general al NATO, Mark Rutte și premierul muntenegrean, care a mers în vizită la sediul NATO din Bruxelles. 

„Muntenegru are un rol cheie în Balcani și luptă cum trebuie împotriva amenințărilor hibride,” este titlul unui articol din vijesti.me care scrie despre întâlnirea care a avut loc la Bruxelles între premierul muntenegrean, Milojko Spajić și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Muntenegru nu este doar un partener foarte credibil al NATO - în 2024, vom depăși 2,0% din PIB pentru apărare, dar contribuția noastră la misiunile din Letonia, Bulgaria și Kosovo arată că, deși este un stat mic, Muntenegru contribuie activ la consolidarea apărării colective”, a spus Spajić.

Secretarul general al NATO declară că a discutat cu premierul muntenegrean și despre activități ostile rusești pe teritoriul NATO. „Am văzut multe atacuri cibernetice, dezinformare, interferențe politice, sabotaj împotriva aliaților NATO. (…) Muntenegru este sub amenințarea constantă din cauza atacurilor hibride din partea Rusiei și a altor actori”, a spus Rutte. Potrivit acestuia, Rusia vrea să creeze frică și să submineze sprijinul muntenegrean pentru Ucraina.

„Asta nu se va întâmpla. Ne consolidăm rezistența. Muntenegru a luat măsuri puternice pentru a face față amenințării hibride”, a spus secretarul general Mark Rutte.

Spajić a subliniat că prin înființarea unei agenții cibernetice și a unui Centru Cibernetic Regional, Muntenegru a devenit un exemplu al modului în care statele mai mici pot lupta împotriva amenințărilor hibride și cibernetice, care sunt realitatea de astăzi.

Studenții a 40 de facultăți din Serbia refuză să meargă la cursuri 

Studenții sârbi i-au răspuns președintelui țării care a declarat că revendicările lor au fost satisfăcute și este timpul să se întoarcă în clase. „Noi decidem când ne vor fi îndeplinite revendicările,” spun studenții din cinci orașe sârbești care boicotează cursurile de trei săptămâni cerând răspunsuri și măsuri în cazul accidentului de la Novi Sad unde, în luna noiembrie, plafonul gării s-a prăbușit ucigând 15 persoane. 

Platforma insajder.net relatează că studenții au răspuns discursului ținut de Alexandar Vucic cu fluierături. Președintele spunea că publicarea documentației privind reconstrucția gării a început și că guvernul a aprobat majorarea cu 20 la sută a bugetului instituțiilor de învățământ superior.

Studenții Facultății de Arte Dramatice au trimis un comunicat de presă în care atrag atenția că sunt acuzați că ar primi fonduri străine pentru a duce un „război hibrid în numele altcuiva.” „Cu această ocazie, ne disociem de toate partidele și simbolurile politice.” Studenții cer ca documentele din anchetă să fie publice, iar vinovații să fie aduși în fața justiției.

„Președintele, evaluând situația tulbure din țară, a spus că nimeni, nicăieri, nu vrea să-și asume responsabilitatea,” adaugă studenții de la Arte Dramatice.

Până acum, peste 40 de facultăți din Belgrad, Novi Sad, Niș, Kragujevac și Subotica s-au alăturat protestelor. În ultimele trei săptămâni, în aceste facultăți nu s-au ținut cursuri sau examene.

Albania: UNESCO cere protecție urgentă pentru Ohrid

Iată un titlu din publicația gazetatema.net., care notează:

„Pentru a treia oară, UNESCO raportează că regiunea Ohrid este amenințată de construcții ilegale, urbanizare și planificare necorespunzătoare. Este necesară o acțiune urgentă din partea Macedoniei de Nord și Albaniei pentru a păstra această comoară naturală și culturală, astfel încât să nu fie înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.”

Radio Europa Liberă a publicat un articol în octombrie anul acesta, în care ecologiștii și locuitorii mărturisesc că apa din fose septice, toalete, ferme și gropi de gunoi, precum și zeci de restaurante, hoteluri și reședințe private care nu sunt conectate la rețeaua de colectare, se infiltrează în Lacul Ohrid.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Jelena Vukadinović - Muntenegru;

Nevena Bajić - Serbia;

Albania - Anxhela Sinanaj

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei