Bugetul pe primele opt luni ale anului își menține deficitul bugetar înalt. Rectificarea care urmează va aduce datele bugetare la noua situație din economie, dar progresele în materie de reducere a deficitului nu vor fi spectaculoase.

Despre datele bugetare pe primele șapte luni ale anului, scriam recent că au câteva semne încurajatoare. Era vorba despre tendința de scădere a deficitului bugetar calculat pentru fiecare lună și despre apropierea în iulie a.c. de un excedent primar.

S-au menținut și în august a.c. aceste evoluții pozitive? Nu. Luna august se întoarce la un deficit bugetar mai mare (9,9 miliarde față de 6,7 miliarde, în iulie a.c., sau 5,5 miliarde de lei, în iunie a.c.). Ceea ce înseamnă că deficitul bugetar lunar a revenit în zona de creștere.

De asemenea, nivelul lunar al deficitului s-a îndepărtat de excedentul primar și pentru că dobânzile plătite în contul datoriei publice au înregistrat un nivel scăzut, adică doar 1,4 miliarde lei. Cu alte cuvinte, luna iulie a.c. pare că a fost doar o conjunctură pozitivă, nu o tendință de durată.

Luna august a.c. mai era interesantă dintr-un punct de vedere și anume trebuia văzut dacă în buget apar primele semne ale aplicării pachetului de măsuri, adică o creștere a încasărilor din TVA și o reducere a cheltuielilor de personal ca urmare a scăderii sporului pentru condiții grele de muncă.

În ceea ce privește capitolul TVA, luna august a adus o creștere a veniturilor bugetare. În comparație cu anul precedent, creșterea pe primele opt luni a fost cu 7%. De asemenea, doar în luna august încasările nete au fost de 12,6 miliarde de lei, mai mult decât media lunară care a fost de aproximativ 10 miliarde de lei.

Să mai facem o comparație. Anul trecut, în luna august, încasările nete din TVA au fost de 11 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că în august 2025 veniturile nete au crescut cu 1,5 miliarde de lei. Nu putem pune încasările bugetare mai mari pe seama creșterii cotei de TVA de la 19% la 21%, pentru că datele sunt relative, în sensul că dincolo de veniturile bugetare obținute din TVA mai intervine un factor și anume rambursările. Ministerul Finanțelor precizează că anul acesta rambursările de TVA au fost mai mari cu două miliarde de lei decât în aceeași perioadă a anului 2024.

În luna august a.c., cheltuielile de personal au fost sub media anuală, 13,6 față de 14 miliarde de lei, ceea ce ar putea însemna că apar efectele în buget ale reducerii sporului.

Putem căuta „cu lupa” în buget primele semne ale pachetului de ajustare a deficitului. Nu sunt foarte vizibile, dar nici nu pot fi ignorate. Dar, dincolo de analizele la nivel de lună, situația deficitului bugetar pentru perioada ianuarie-august 2025 nu arată un progres substanțial. Astfel, procentual, deficitul scade față de anul trecut, 4,54% față de 4,59% din PIB, dar nominal crește cu aproximativ 5 miliarde de lei.

Să privim, însă, spre următoarele luni ale anului. Înțelegerea cu Comisia Europeană referitoare la un deficit bugetar de 8,4% din PIB în 2025 este suficient de relaxată pentru ca obiectivul să fie atins. Chiar și în aceste condiții, rectificarea bugetară este importantă pentru că readuce bugetul la realitatea economică de azi. Creșterea economică a încetinit, inflația a crescut, iar noile alocări vor asigura plata salariilor bugetare în instituțiile în care în acest moment lipsesc fondurile din buget.

În ultimii ani, programul Anghel Saligny a fost în centrul dezbaterilor politice. Programul a fost la un pas să fie oprit (premierul a dorit blocarea finanțării), dar protestele primarilor au dus la o schimbare de abordare. Mai exact, premierul a anunțat recent că la rectificare programul de dezvoltare locală va mai primi două miliarde de lei pentru a se putea plăti facturile pe întregul an.

De asemenea, conform declarațiilor premierului Ilie Bolojan sumele alocate pentru investiții continuă să crească în comparație cu anul trecut. În concluzie, datele bugetare din perioada ianuarie-august arată că 2025 este un an de tranziție către o consolidare fiscală mai amplă în anul următor.