Președintele american Joe Biden a rostit în fața Adunării Generale a ONU un discurs pe care analiștii îl consideră unul de adio. Liderul de la Casa Albă a adus un puternic elogiu democrației, dar a oferit puține ieșiri pentru marile conflicte existente.  În această situație, mulți comentatori pun întrebări referitoare chiar la viitorul ONU, cu un Consiliu de securitate blocat de veto-urile Rusiei și Statelor Unite.

”Președintele Joe Biden a folosit marți ultimul său discurs în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite pentru a apăra virtuțile democrației”, transmite CNN. ”În același timp, el nu a oferit o sugestie substanțială despre cum să fie abordată escaladarea crizei din Orientul Mijlociu pe măsură ce Hezbollah și Israelul se lovesc reciproc.

Făcând referire la decizia sa de la începutul acestei veri de a renunța la candidatura democrată - un moment rar în care unul dintre cei mai influenți oameni din lume a renunțat voluntar la putere - Biden a spus adunării celor peste 100 de lideri mondiali că „unele lucruri sunt mai importante decât rămânerea la putere.”

A fost un epilog „oarecum timid” pentru un lider care a fost plin de curaj în timpul campaniei electorale de acum patru ani”, consideră The Washington Post.

„Biden a promis că va „restaura” pe deplin conducerea SUA în lume după rupturi și îngrijorări legate de ultranaționalismul fostului președinte Donald Trump”. Dar – constată ziarul din capitala americană - „optimismul caracteristic” de atunci al președintelui „a contrastat cu frustrările și tristețea care au predominat la ONU”.

Pentru ziarul elvețian Le Temps, discursul lui Joe Biden simbolizează mai presus de toate „impotența americană în Orientul Mijlociu”. Cu siguranță, „în ciuda chinurilor lumii, el rămâne acest etern optimist care a intrat în politică în timpul războiului din Vietnam, într-o perioadă în care țara sa era și mai divizată decât astăzi”.

„Dar la aproape un an de la începutul războiului din Gaza, administrația democrată își vede împlinit cel mai rău coșmar: extinderea acestui conflict pe care diplomația americană încearcă să-l limiteze la subțirica enclavă palestiniană, bombardată neobosit de Israel de la masacrul comis de Hamas în 7 octombrie.” (Sursa: Courrier International)

În aceste condiții, mulți comentatori ridică întrebări chiar cu privire la viitorul organizației mondiale.

După cum remarcă Le Monde, ”două conflicte majore în desfășurare - agresiunea rusă în Ucraina și distrugerea Fâșiei Gaza ca răzbunare pentru masacrul fără precedent al civililor israelieni de către miliția Hamas - au scos la iveală paralizia tragică a Consiliului de Securitate, blocat de vetourile ruse și americane. Paradoxul este că această evoluție negativă coincide cu un număr tot mai mare de crize: implozia statelor (de la Sudan la Myanmar până în Haiti), pandemii, valuri de migrație și criza climatică. Și toate aceste crize necesită răspunsuri multilaterale.” (Sursa. Eurotopics)

El Pais consideră că rezultatul alegerilor din SUA este crucial:

„Atât prezentul, cât și viitorul – al lumii și al organizației – par să depindă mai puțin de un nou consens multilateral, cât de alegerea viitorului președinte al SUA. (...) Cum putem lupta împotriva crizei climatice fără cooperarea celui de-al doilea cel mai mare poluator din lume? (...) Cum putem elimina foamea fără angajamentul celui mai mare donator la Programul Alimentar Mondial? O victorie a Kamalei Harris nu va aduce soluții magice. Dar odată cu revenirea „focului și furiei” lui Trump, multe obstacole ar deveni de netrecut.”