Ce mesaj transmit dronele trimise de Putin asupra Poloniei și a României? Acela că nu intenționează să încheie războiul său împotriva Occidentului prea curând. Ediția europeană Politico analizează planurile Kremlinului.

Politico reamintește că incursiunea Rusiei în spațiul aerian NATO vine după săptămâni de atacuri aeriene în Ucraina care au lovit pentru prima dată clădirile care găzduiesc delegațiile UE și ale Marii Britanii și au țintit o clădire guvernamentală în centrul Kievului.

Departe de a fi pregătit să încheie un acord de pace cu Ucraina sub presiunea președintelui american Donald Trump, Putin și-a pus pus supraviețuirea politică pe seama unui conflict latent cu Statele Unite și aliații săi.

Potrivit lui Nikolai Petrov, analist senior la Centrul pentru Noi Strategii Eurasiatice, cu sediul la Londra,

„Putin este președintele războiului și nu are niciun interes să-i pună capăt.”

După ce s-a modelat ca un lider în timp de război, revenirea la statutul de președinte pe timp de pace ar fi echivalentă cu o retrogradare.

Alexander Baunov, un fost diplomat rus, acum cercetător la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, declară pentru serviciul rus al Deutsche Welle că „există o dorință în rândul părții agresive a establishmentului militar-politic de a distruge NATO - pentru a arăta că NATO este lipsit de valoare.”

De când Putin s-a întâlnit cu Trump în Alaska, Moscova și-a intensificat campania de război hibrid împotriva Europei, potrivit analiștilor militari.

Publicația germană Die Welt amintește că cinci dintre dronele care au traversat Polonia se aflau pe o traiectorie directă spre o bază NATO, înainte de a fi interceptate.

Acum ori niciodată

Într-un articol de opinie publicat cu două zile înainte ca dronele să treacă în Polonia, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a acuzat Helsinki că plănuiește un atac.

Analiștii au remarcat că retorica articolului seamănă cu punctajul Kremlinului dinainte de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.

Moscova a început, de asemenea, să mute industrii vitale, inclusiv construcția navală, în estul țării, departe de granița sa cu NATO.

În sfârșit, vineri, Rusia a început să desfășoare exerciții militare la scară largă împreună cu Belarus.

Semnalele contradictorii ale lui Trump privind angajamentul său față de NATO și lipsa sa de disponibilitate de a respecta propriile termene limită în ceea ce privește impunerea de sancțiuni îi dau lui Putin încrederea că poate scăpa nepedepsit.

Joi, Trump a reiterat punctele de vedere ale Moscovei, declarând reporterilor că „ar fi putut fi o greșeală”.

Ceea ce îi servește lui Putin. Lui îi place ca lucrurile să fie ambivalente, astfel încât să poată fi interpretate fie ca fiind deliberate, fie accidentale, spun analiștii consultați de Politico.  

Aceștia spun că pentru pentru președintele rus, „este acum ori niciodată”.

Incursiunile precum cea din Polonia au scopul de a submina angajamentul alianței militare occidentale față de apărarea colectivă, cu ofensive țintite, care testează disponibilitatea NATO de a răspunde.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România