SURSE Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistratilor până pe 14 sau 16 octombrie (G4Media) - Opinie: De ce Ilie Bolojan nu pariază pe investiții? (DW) - Primăriile intră în „febra luminițelor de Crăciun”: câți bani se duc pe brazi gigantici și ghirlande cu LED (SpotMedia)

SURSE Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistratilor până pe 14 sau 16 octombrie (G4Media)

Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistratilor până pe 14 sau 16 octombrie, conform surselor G4Media.

În 24 septembrie, Curtea Constituțională a mai amânat o dată decizia, pentru 8 octombrie. 

Surse apropiate discuțiilor au declarat atunci pentru G4Media că CCR va amâna decizia privind majorarea vârstei de pensionare a magistraților, din cauza neînțelegerilor privind majorarea etapizată a vârstei la 65 de ani și din cauza unui risc de a declara legea neconstituțională înainte de reuniunea miniștrilor de finanțe din țările UE (Consiliul Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN) programată pentru data de 10 octombrie.

Premierul Ilie Bolojan a declarat în 27 august că, dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, ”e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”.

Ulterior, la insistențele presei, Bolojan a declarat că ”nu la asta se gândește acum”, răspunzând la o întrebare referitoare la demisie.

Quid prod(t)est? Cum au transformat judecătorii și procurorii România în stat de drept suspendat (Europa Liberă)

Magistrați v. Justiție. Majoritatea judecătorilor și procurorilor din România protestează de la finele lunii august împotriva intenției Guvernului de a schimba regulile privind pensiile speciale. Efectul: sunt judecate doar dosarele urgente. Restul – suspendate.

Conform legii 367/ 2022, procurorii și judecătorii nu au dreptul de a declanșa grevă.

Aceeași lege definește greva drept „încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați/ lucrători”.

Conform Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, „trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură”.

Au datoria „să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”.

Prin protest, le îngrădesc.

Constituția prevede că „părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”.

În cazul tuturor amânărilor, „termenul rezonabil” crește cu o lună sau chiar mai mult. În situația lui Călin Georgescu, a crescut deja cu 72 de zile.

Europa Liberă a întrebat reprezentanții ministerului Justiției, CSM, ÎCCJ, ai Curților de Apel și Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel dacă magistrații care nu și-au îndeplinit în totalitate obligațiile de serviciu prin decizia de amânare a soluționării cauzelor, vor beneficia de plata integrală a drepturilor salariale pentru perioada respectivă.

Nu a primit vreun răspuns.

Opinie: De ce Ilie Bolojan nu pariază pe investiții? (DW)

România are prea multe companii de stat, unele în pragul falimentului, care nu aduc la buget decât fărâmituri. Grosul banilor se duc pe salariile de nababi ale șefilor, comentează jurnalistul George Arun.

Începând cu primii ani care au urmat crizei economice din 2010, când tandemul Băsescu-Boc a tăiat drastic pensiile și salariile și a crescut TVA de la 19% la 24% la presiunea Fondului Monetar Internațional (FMI), filozofia construirii bugetului de stat a pus pe primul loc creșterea cheltuielilor cu pensiile și salariile din sectorul public în loc să apese pe pedala veniturilor și să facă o prioritate din creșterea investițiilor, motorul care să pună capăt apatiei în care s-au scăldat toate guvernările preocupate doar de vânătoarea de voturi și de concubinajul cu marii vătafi ai monopolului șpăgii, ai palmării banilor publici, ai chiolhanurilor cu fonduri europene. 

O filozofie bugetară sănătoasă ar fi trebuit să înceapă cu modernizarea infrastructurii care să atragă mari investiții autohtone și străine, să pună pe picioare și să subvenționeze linii de producție în sectorul agro-zootehnic, în silvicultură și pescuit, în industria de confecții, în metalurgie și siderurgie, în minerit.

Continuarea, pe pagina DW.

Primăriile intră în „febra luminițelor de Crăciun”: câți bani se duc pe brazi gigantici și ghirlande cu LED (SpotMedia)

În timp ce premierul Bolojan anunță că se discută ultimele detalii ale reformei administrației locale – care ar putea însemna importante tăieri de posturi, în instituții – primăriile din toată țara au dat deja startul cheltuielilor pentru Crăciun. Pe măsură ce ne apropiem de Sărbătorile de iarnă, vor curge achizițiile directe pentru iluminat festiv și târguri de sezon. Zeci de milioane de euro se duc, anual, pe astfel de achiziții, indiferent cât de puțini bani ar fi, în bugetele locale.

SpotMedia aduce exemple concrete de astfel de cheltuieli.

Are sens să pui ornamente într-o localitate dacă oamenii din comunitate au deja acces la utilități, servicii și resurse suficiente pentru un trai decent, inclusiv pentru educația copiilor.

Dacă însă primarul le folosește pentru a distrage atenția de la drumurile desfundate, lipsa utilităților sau transportul defectuos din anumite zone, sau dacă oamenii rămân indiferenți la aceste decorațiuni, atunci cheltuiala este inutilă.