Drone rusești deasupra a doi membri NATO, Letonia și România. Atacuri cibernetice rusești în Europa și Statele Unite. Dar și o propunere de începere a discuțiilor de pace venită de la Berlin – iată principalele teme legate de războiul dintre Rusia și Ucraina. Comentatorii remarcă însă și presiunea la care este supus cancelarul Scholz, pe fondul ascensiunii extremismului.

Letonia și România – ambele state membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) – au raportat în weekend că dronele rusești le-au invadat spațiul aerian, notează Newsweek.

De când președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, au existat temeri că războiul s-ar putea extinde.

Cu toate acestea, Putin a precizat că nu intenționează să atace aceste regiuni.

The Independent informează că  România a ridicat avioane de luptă F-16 pentru a monitoriza dronele, în timp ce Letonia a distribuit fotografii cu o dronă prăbușită în regiunea sa de est.

Aceasta vine în momentul în care Moscova s-a apropiat de Pokrovsk, un oraș strategic cheie din estul Ucrainei, care a cunoscut lupte intense în ultimele săptămâni.

În acest timp, Germania acuză Rusia de inițierea unui amplu atac cibernetic în țările NATO.

După cum notează Le Figaro, într-un mesaj publicat luni pe contul său X, serviciul german de informații acuză un grup rusesc că „ar fi atacat rețele din țările membre NATO din Europa și America de Nord, precum și din țările din America Latină și Asia Centrală. De la începutul anului 2022, „intenția principală pare să fie aceea de a spiona și a perturba ajutorul Ucraina”, a continuat declarația. Alerta a fost dată împreună cu mai multe autorități americane precum NASA și FBI, precum și alte agenții din țările NATO.

The Moskow Times amintește că săptămâna trecută, Statele Unite au acuzat cinci membri ai unei unități din serviciul rusesc de spionaj GRU și un civil pentru acțiunea cibernetică împotriva Ucrainei cunoscută sub numele de WhisperGate, care a vizat zeci de sisteme informatice guvernamentale ucrainene.

FBI-ul a spus că malware-ul WhisperGate are scopul de a paraliza guvernul Ucrainei și infrastructura critică prin țintirea sistemelor financiare, agricole, a serviciilor de urgență, asistenței medicale și școlilor.

Un alt subiect comentat în presa internațională, cu privire la războiul este comentariul cancelarului german Olaf Scholz potrivit căruia „acum este timpul” pentru discuții între Ucraina și Rusia.

Olaf Scholz a făcut aceste declarații la postul ZDF spunând că a venit momentul potrivit „să discutăm despre cum putem ieși din această situație de război și să mergem spre pace”

După cum remarcă US News &World Report,  Scholz este sub presiune la el acasă, după ce toate cele trei partide din coaliția sa de centru-stânga au suferit pierderi dureroase în două alegeri de land, în timp ce grupurile care doresc relații mai bune cu Moscova au câștigat mai multe voturi.

Zelenski a declarat în iulie că își propune să aibă un plan pregătit în noiembrie pentru a permite Kievului să organizeze un al doilea summit internațional de pace, la care ar trebui să participe reprezentanți ai Rusiei.

Și The Telegraph observă că Scholz a făcut aceste comentarii  după ce un nou sondaj realizat de ARD DeutschlandTrend l-a clasat drept cel mai nepopular cancelar timp de aproape 30 de ani.

Printre motivele pentru care alegătorii l-au părăsit pe dScholz pentru extrema dreaptă se numără percepția că el este slab în ceea ce privește migrația și susține prea mult Ucraina.

Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutoare al Ucrainei după Statele Unite.

Scholz a spus că Rusia ar trebui să participe la următorul summit internațional de pace privind încheierea războiului, după ce Moscova a fost exclusă din primul.