Un profesor SNSPA a agregat 9 sondaje și are o concluzie - cine are cele mai mari șanse să intre în turul 2 cu Ciolacu (SpotMedia) - Cum s-ar putea spânzura România cu colacul de salvare de la FMI. Paradoxul, explicat de un economist: „Asta ne-ar distruge economia” (Adevărul) - Dieta de 7 ani a Guvernului Ciolacu. Cum reducem deficitul și pe cârca cui se decontează nota de plată (Panorama)

Analiză: Trump sau Harris? Cine e mai bun pentru România? (DW)

Donald Trump e văzut în Uniunea Europeană ca o posibilă catastrofă istorică, fiindcă are poziții rasiste și xenofobe, fiindcă nimeni nu poate uita insurecția din ianuarie 2021, când a fost luat cu asalt Capitoliul de susținători ai lui Trump după ce acesta a pierdut alegerile, și pentru că, atunci când a fost președinte, a încurajat faliile din UE și NATO. Totuși, în mandatul pe care l-a avut în fruntea executivului american în perioada 2016-2020 a consolidat cu bani din bugetul Statelor Unite baza militară de la Mihail Kogălniceanu, care urmează să fie una dintre cele mai importante din Europa, fără să fie, totuși, o bază permanentă a Statelor Unite. Apoi, una din primele vizite pe care le-a făcut Trump după ce a ajuns la Casa Albă a fost în Polonia. Ar fi probabil ultimul prezidențiabil american care vine din Războiul Rece și care cunoaște cel puțin parțial Europa de Est, devreme ce și prima și a doua lui soție sunt din această zonă. În mandatul lui, contribuția SUA la NATO a fost dintre cele mai ridicate și, cu toate că republicanii au mizat pe izolaționism de câteva ori în istoria SUA, e puțin probabil ca Donald Trump să aleagă această cale.  

În schimb, Kamala Harris militează pentru menținerea alianței împotriva Federației Ruse, nu vrea o pace cu orice preț, e sensibilă la nedreptăți, iar în prima dezbatere cu Donald Trump a amintit că imediat după invazia Rusiei în Ucraina, a mers în țările aliate de la granița NATO, România și Polonia, pentru a consolida angajamentul american față de flancul estic, dar și pentru a oferi sprijin Ucrainei invadate. Dacă va ajunge la Casa Albă, va continua probabil direcția președintelui Joe Biden, care a fost mereu un avocat al statelor din Estul Europei. 

Probabil că România va rămâne fără emoții sub scutul Parteneriatelor strategice cu Statele Unite, dacă la Casa Albă se va instala democrata Harris. În același timp, e puțin probabil ca Trump să modifice total politica externă a Washington-ului, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.  

Un profesor SNSPA a agregat 9 sondaje și are o concluzie - cine are cele mai mari șanse să intre în turul 2 cu Ciolacu (SpotMedia)

Locul doi la primul tur al alegerilor prezidenţiale este acum extrem de disputat, practic, diferenţele dintre Simion, Lasconi, Ciucă şi Geoană fiind în marja de eroare, nesemnificative statistic, astfel că se poate spune că sunt la egalitate.

Totuşi, Nicolae Ciucă înregistrează cea mai mare probabilitate de a intra în turul 2, fiind avantajat şi de faptul că are în spate un partid cu reţea în teritoriu, afirmă Cătălin Stoica, profesor de sociologie la SNSPA.

Acesta a agregat datele din 9 sondaje de opinie publicate după eliminarea Dianei Şoşoacă din cursa pentru Cotroceni.

Vedeți cifrele pe pagina SpotMedia.

EXCLUSIV Cum s-ar putea spânzura România cu colacul de salvare de la FMI. Paradoxul, explicat de un economist: „Asta ne-ar distruge economia” (Adevărul)

Vizita experților Fondului Monetar Internațional (FMI), care au ajuns în București încă de marți, 5 octombrie, găsește România într-o situație mai dificilă decât la precedenta descindere. Asemenea unui student submediocru, România nu și-a făcut temele și mizează acum doar pe bunăvoința profesorului, pentru a trece examenul. Examen care, în realitate, este o re-reexaminare și care ar putea să însemne la final apelarea la banii FMI, pentru a asigura o finanțare mai ieftină României.

Chiar dacă FMI ar putea aduce salvarea, obligând România să înghită încă o dată pilula amară a austerității, în egală măsură același „medicament” poate avea efecte secundare grave. Analistul Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, despre ce este vorba.

În principiu, FMI vine cu câteva recomandări speciale ce țin de adoptarea unei noi reforme fiscale: impozitarea progresivă, impozitul pe cifra de afaceri și eliminarea privilegiilor fiscale. Unele dintre aceste recomandări nu ar avantaja România, ci ar îngropa-o și mai mult, avertizează Adrian Negrescu.

Dieta de 7 ani a Guvernului Ciolacu. Cum reducem deficitul și pe cârca cui se decontează nota de plată (Panorama)

Pe final de mandat, Guvernul Ciolacu va lăsa drept moștenire un deficit de aproape 8%. Presat de Comisia Europeană, s-a văzut nevoit să prezinte un plan de reforme fiscale, întins pe șapte ani, care are rolul de a echilibra veniturile bugetare.

„Ne putem aștepta la o creștere de TVA și anumite creșteri de fiscalitate. Ar fi o minune să putem evita asta, în condițiile actuale”, explică, pentru Panorama, Liviu Deceanu, profesor de macroeconomie.

Marea șansă a României rămân, în continuare, banii europeni: PNRR și fondurile europene de coeziune. Sunt capitole la care, însă, pare că ne-am împotmolit.

Partidele din coaliția de guvernare, PSD și PNL, sunt ocupate în această perioadă cu alegerile. Măsuri concrete nu se comunică, iar discursul pare că ignoră complet realitatea.