Alegeri prezidențiale: Candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit (Libertatea) - Cine se joacă cu focul? Planul Simion (SpotMedia) - Ce ne lasă guvernarea Cîţu, Ciucă, Ciolacu: PIB mai mare cu 70%, datorie publică mai mare cu 80% (Ziarul Financiar)

Eu cu cine votez? S-a dat startul campaniei electorale: Cum va arăta și cât de grea e misiunea candidaților la alegeri ANALIZĂ (Adevărul)

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale începe oficial, vineri, 25 octombrie, dar analiștii politici sunt de părere că electoratul va rămâne la fel de confuz până în preajma alegerilor. „Mulți se vor hotărî (cu cine votează - n.r.) cu o zi, două înainte de vot”, este de părere Valeriu Turcan. „Cei care au șanse în turul doi sunt, în momentul de față, conform sondajelor care mie mi se par veridice, Ciolacu, Simion și Geoană” a precizat Cristian Pîrvulescu.  

Ce urmează în următoarele săptămâni? „Campania stradală pe care o cunoșteam noi până acum dispare, nu o să mai poată exista bannere, toate acele elemente de campanie preelectorală dispar, dar în realitate campania se va înteți pe rețelele sociale acolo unde nu e foarte bine reglementată și unde se dau de fapt loviturile în momentul de față,” a declarat pentru Adevărul, Cristian Pîrvulescu, analist politic.

Trebuie să ne așteptăm la o intensificare a campaniei negative, în special în mediul online, unde regulile sunt mai puțin stricte. „Ne putem aștepta ca Geoană să fie supus în continuare unor atacuri sistematice”, explică Pîrvulescu, referindu-se la apropierea dintre candidați în sondaje. El consideră că, deși campania vizibilă va scădea în intensitate, „campania invizibilă va deveni din ce în ce mai agresivă.”

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit 

Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda ziarului Libertatea în perioada 11-18 octombrie arată că părerile românilor cu privire la candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit sunt împărțite.

Întrebați care este, în opinia lor cu privire la candidatul cel mai bine pregătit pentru funcția de președinte al României, 20,4% dintre respondenți îl indică pe Mircea Geoană (independent), 18,1% – pe Marcel Ciolacu (PSD), 14,9% – pe George Simion (AUR).

Sunt de părere că Mircea Geoană este candidatul cel mai bine pregătit pentru funcția prezidențială în special: votanții USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din mediul urban. 

Consideră că Marcel Ciolacu este candidatul cel mai bine pregătit pentru funcția de președinte al României în special: votanții PSD, persoanele peste 60 de ani.

Cred că George Simion este candidatul cel mai bine pregătit pentru funcția de președinte al României în special: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și utilizatorii TikTok.

Cât despre candidatul cel mai slab pregătit pentru funcția de președinte al României, 19,9% dintre participanții la sondaj cred că acesta este George Simion, iar 13,1% o menționează pe președinta USR.

Sunt de părere că Elena Lasconi este candidatul cel mai slab pregătit pentru funcția prezidențială în special: votanții lui Marcel Ciolacu și ai lui George Simion, votanții PSD și persoanele cu vârsta de peste 60 de ani.

Datele au fost culese în perioada 11-18 octombrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.106 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.

Cine se joacă cu focul? Planul Simion (SpotMedia)

George Becali nu este în general cea mai credibilă dintre surse. Dar în cazul blatului în favoarea lui Simion ceea ce spune el se coroborează cu alte informații care circulă de ceva vreme pe piață.

De exemplu, faptul că în spatele sesizării împotriva lui Şoşoacă la CCR, cea servită pentru ca majoritatea PSD din Curte să o scoată din joc, ar sta tot o filieră care duce la Hrebenciuc.

În plan intern, genul acesta de combinații enervează mai ales electoratul pe care PSD se străduiește din răsputeri să-l țină demobilizat, misiune ușurată de oferta fără precedent de slabă a acestor prezidențiale, scrie jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

De când Marcel Ciolacu a ajuns președintele PSD, se străduiește, în bună măsură cu succes, sa schimbe imaginea PSD distrusă de Dragnea. Știrea că face combinații cu un partid considerat nefrecventabil este devastatoare.

Propulsarea lui Simion în turul al doilea înseamnă un bonus electoral imens pentru suveraniștii filoruși după o săptămână la parlamentare. Deci Ciolacu poate fi suspectat că sacrifică situația politică a României, implicit a UE şi NATO, la granița războiului, numai pentru ca el să ajungă președinte.

Ce ne lasă guvernarea Cîţu, Ciucă, Ciolacu: PIB mai mare cu 70%, datorie publică mai mare cu 80% (Ziarul Financiar)

Deficitele bugetare de peste 80 mld. lei (16 mld. euro) în fiecare an din ultimii patru ani au dus datoria publică la 876 mld. lei în 2024, adică 52% din PIB. Acumularea datoriei de către cele patru guverne care au fost la Palatul Victoria în această legislatură – Cîţu (PNL-USR-UDMR), Ciucă (PNL-PSD-UDMR), Ciolacu (PNL-PSD) – s-a făcut într-o perioadă în care economia României a crescut în fiecare an, după regresul din 2020.

Salariul mediu net a crescut cu 62%, pe măsură ce piaţa muncii a rămas strânsă, iar companiile, din lipsă de oameni, au adus şi 100.000 de angajaţi pe an din ţări asiatice care să suplinească lipsa de forţă de muncă din România. Datoria externă a României, care este compusă atât din datoria publică, cât şi din datoria privată, a urcat de la 125 mld. euro (625 mld. lei) în 2020 la 182 mld. euro (910 mld. lei) în 2024, conform celor mai recente date ale BNR.

În ciuda deficitului comercial la bunuri – adică diferenţa negativă dintre exporturi şi importuri –, cursul de schimb euro-leu a rămas relativ stabil în legislatura parlamentară care se va încheia în 2024. Stabilitatea cursului de schimb şi creşterea puternică a salariilor a crescut puterea de cumpărare din România, în special pentru bunuri care se vând la preţuri listate în moneda europeană: imobiliare, maşini, arată ZF.