Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Marcel Ciolacu, George Simion și Mircea Geoană, pe primele 3 locuri - Toţi au fost la guvernare - PSD, PNL, USR, iar acum vin cu alte promisiuni. Ce a rămas însă în urma lor în domeniul educaţiei după patru ani (Ziarul Financiar) - 1 milion de patroni români cu afaceri mici așteaptă alegerile ca să pedepsească nepăsarea Guvernului și s-ar putea să avem o mare surpriză (HotNews)

Planurile pentru țară ale candidaților la președinție. Ce puncte au în comun și ce îi diferențiază (Adevărul)

Ziarul se concentrează asupra promisiunilor făcute de Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Mircea Geoană (candidat independent), Elena Lasconi (USR), Ludovic Orban (Forța Dreptei) și George Simion (AUR).

Cei șase candidați promit la unison investiții pentru dezvoltarea economică. Toți candidații pun accent pe atragerea de investiții pentru stimularea economiei românești, dar și pe crearea de locuri de muncă fie prin investiții, fie prin sprijinirea diverselor industrii. Nici unul dintre ei nu a uitat de Educație și Sănătate: Există un consens asupra necesității de a îmbunătăți accesibilitatea și calitatea sistemelor educațional și de sănătate.

De asemenea, cu toții vorbesc despre abordarea declinului demografic și sugerează măsuri pentru sprijinirea familiilor și stimularea natalității. Cap de listă pentru cei șase este și colaborarea interinstituțională: Există un acord general asupra importanței parteneriatului între diferitele niveluri ale guvernării și comunității.

Sunt însă și multe diferențe între planurile pentru viitorul țării ale celor șase candidați, atât în privința abordării economice, cât și în viziunea politică, teme sociale, politică externă.

Citiți mai mult în Adevărul.

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Marcel Ciolacu, George Simion și Mircea Geoană, pe primele 3 locuri

Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda ziarului Libertatea în perioada 11-18 octombrie arată că în clasamentul intenției de vot pentru turul I al alegerilor prezidențiale conduce Marcel Ciolacu, urmat de George Simion și Mircea Geoană. În turul al doilea, Marcel Ciolacu ar câștiga împotriva oricărui contracandidat, cu excepția lui Mircea Geoană.

Pentru prima dată în istoria confruntărilor prezidențiale, niciun candidat nu depășește pragul de 25%.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion reprezentativ de 1.106 persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.

Toţi au fost la guvernare - PSD, PNL, USR, iar acum vin cu alte promisiuni. Ce a rămas însă în urma lor în domeniul educaţiei după patru ani: mai puţini bani din PIB, mai puţine şcoli, mai puţine universităţi, mai puţini elevi, mai puţini studenţi (Ziarul Financiar)

Alegerile legislative (organizate anul acesta la 1 decembrie) sunt la uşă. Partidele croiesc planuri de viitor. Dar ce s-a întâmplat în ultimii patru ani de la precedentele alegeri? Într-un fel sau altul, toate cele trei partide – PSD, PNL şi USR – care au pretenţii la guvernare au şi fost la guvernare în ciclul electoral care se încheie. Ce s-a întâmplat în acest răstimp cu economia şi cum a evoluat societatea? ZF va publica pe parcursul zilelor ce vin evoluţia principalelor segmente ale societăţii în ultimii patru ani. Azi, educaţia, un domeniu vital pentru viitorul tuturor, spre care arată înainte de alegeri oamenii politici şi căruia îi întorc spatele imediat ce pun mâna pe pârghiile de decizie.

Învăţământul din România nu face paşi înainte, nu face salturi calitative sau cantitative, ci doar stagnează, iar această realitate este dovedită de statisticile oficiale de la nivel local şi european.

• Alocările bugetare pentru educaţie ca procent din PIB au scăzut constant în perioada 2020-2023.
• Numărul şcolilor din învăţământul preuniversitar a scăzut cu 43 de unităţi în ultimii patru ani.
• Numărul de universităţi de pe piaţa locală a scăzut cu două unităţi.
• În cei patru ani analizaţi, numărul total de elevi a scăzut continuu, de la 2,4 milioane în 2020 la 2,37 în 2023.
• Numărul de studenţi, masteranzi şi doctoranzi a scăzut cu aproape 15.900 în perioada analizată.

1 milion de patroni români cu afaceri mici așteaptă alegerile ca să pedepsească nepăsarea Guvernului și s-ar putea să avem o mare surpriză (HotNews)

Ultimii pe care administratorii țării îi întreabă când cârpesc găurile din buget, cu taxe, sunt patronii români cu afaceri mici. Ei nu sunt nici 4,7 milioane, precum pensionarii, și nici nu sunt uniți de un interes comun cum sunt cei 1,2 milioane de bugetari. Micii antreprenori nici nu-și pot reloca afacerile în altă țară, precum marile companii multinaționale.

Rumoarea se simte. Sub asaltul taxelor și al obligațiilor birocratice, antreprenorii români cu afaceri mici își mai varsă năduful, prin comentarii tot mai puțin timide, în comunitățile social media strânse în jurul unor publicații de nișă, ca StartupCafe, sau în grupuri dedicate firmelor mici și contabililor.

În ”super anul” electoral, nimeni nu mai apără interesul microîntreprinderilor și al firmelor mici, în Guvern; nici n-ar avea cine. 

Continuarea pe pagina HotNews.