Fosta cancelară germană Angela Merkel revine în atenția publică odată cu un surprinzător interviu acordat publicației ungare Partisan. Interviul a stârnit numeroase controverse, deoarece a părut că atribuie Ucrainei, Poloniei și statelor baltice responsabilitatea pentru eșecul diplomației cu Vladimir Putin și, în cele din urmă, pentru izbucnirea războiului.

Fosta cancelară a Germaniei afirmă în interviul acordat publicației ungare că a încercat să stabilească un nou format diplomatic cu Vladimir Putin, în 2021.

Ea susține că această inițiativă a fost blocată de Polonia și statele baltice. Angela Merkel a sugerat că aceste țări manifestau o lipsă de încredere într-o politică europeană colectivă. Ele se temeau că aceasta le-ar dilua propriile strategii naționale, ferm îndreptate împotriva Rusiei.

Potrivit fostei cancelare, era nevoie de o nouă abordare diplomatică cu Rusia întrucât președintele Putin începuse să încalce tot mai des Acordul de la Minsk.

De fapt, era tot mai clar faptul că liderul de la Kremlin ”nu mai lua în serios” acordul încheiat în 2015.

Documentul fusese semnat în capitala Belarusului de Rusia, Ucraina, Franța și Germania și conținea 12 puncte privind încetarea focului în estul Ucrainei.

Merkel și-a apărat acest acord argumentând că inițial „a provocat o calmare” și a oferit Ucrainei o cale către stabilitate.

Cu toate acstea, se presupune că peste 5.000 de soldați ucraineni au murit în luptele cu separatiștii susținuți de Rusia, între 2015 și 2022.

Merkel afirmă și că pandemia de coronavirus care a început în iarna anului 2020 a avut un impact major.

Tensiunile acumulate între statele membre și Putin nu au mai putut fi dezamorsate deoarece liderii nu se mai puteau întâlni față în față. Ea consideră că videoconferințele au fost insuficiente pentru a discuta problemele atât de complexe.

Fosta cancelară a criticat faptul că Ungaria continuă să cumpere petrol rusesc dar a respins ideea că Viktor Orban ar fi un cal troian al Kremlinului în Europa.

Să ne amintim că, în timpul mandatului Angela Merkel, Berlinul a evitat sancționarea Ungariei, în cadrul Uniunii Europene, pentru derapejele de la normele democrației și ale statului de drept.

De asemenea, Angela Merkel a urmat o politică de favorizare a dependenței Germaniei și Europei de resursele energetice rusești, prin susținerea controversatului gazoduct Nord Stream 2.

Proiectul a fost aspru criticat tocmai de către Ucraina, Polonia și statele baltice. Și nu este de mirare că una dintre cele mai vehemente reacții la interviu a venit chiar din Polonia.

Fostul premier conservator Mateusz Morawiecki a scris pe rețeaua X că „prin interviul său nechibzuit, Angela Merkel a demonstrat că este unul dintre politicienii germani care au cauzat cele mai mari daune Europei în ultimul secol”.

Interviul Angelei Merkel subliniază în cele din urmă diviziunile profunde din Europa cu privire la Rusia. Iar întrebarea este dacă deschiderea diplomatică despre care vorbea fosta cancelară ar fi evitat invadarea Ucrainei.

Greu de răspuns. Dar realitatea de azi ne arată apetitul războinic și imperialist al Kremlinului, care nu putea veni de pe o zi pe alta. Cât despre politica Germaniei față de Rusia, aceasta s-a schimbat la 180 de grade după plecarea de la putere a Angelei Merkel.