Premieră în alegerile din România: STS a promis că va ieși "să dăm explicații cetățenilor" în cazul contestărilor electorale. "Sistemul tehnic e sigur" (HotNews.ro) - Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile” (Adevărul) - Maia Sandu: „Și țările mici pot da scriitori mari care să îmbogățească literatura lumii” (Observator Cultural)

Anul electoral 2024: cea mai mare creștere anuală a salariului minim din ultimii 20 de ani. Cât câștigă statul & cine pierde? (Europa Liberă)

Dacă ești unul dintre cei 1,5 milioane de români care câștigă salariul minim brut pe țară – în prezent de 3.300 de lei – află că de la 1 iulie 2024 ai putea contribui în plus la bugetul de stat, în diferite forme, cu aproape 200 de lei pe lună.

Statul român, care prin instituțiile sale centrale și locale este cel mai important angajator al țării, va încasa astfel la buget în jur de 300 de milioane de lei în fiecare lună doar din această majorare.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat săptămâna aceasta că salariul minim brut pe economie va crește de la 3.300 de lei la 3.700 de lei.

Radu Burnete, președintele Confederației Patronale Concordia – care reprezintă peste 2.000 de companii din România – critică decizia Guvernului, despre care spune că a fost luată „din pix”.

„Sunt industrii care, sigur, îl vor crește, dar îl vor da mai departe în prețuri – ați văzut deja declarații din partea industriei de HoReCa ș.a.m.d.

Altele vor găsi diverse alte metode de a internaliza [măsura], având în vedere că aceasta vine la jumătatea anului [...] La mijlocul anului, bugetele sunt făcute, deci ce poți să faci, să dai mai departe în preț, să renunți la unele investiții sau la anumite cheltuieli pe care le aveai planificate”.

Burnete spune că cele mai afectate vor fi firmele care nu au profituri foarte mari, care de abia trăiesc de la o lună la alta și care ar putea fi nevoite să disponibilizeze angajați deoarece nu vor putea suporta creșterea lefurilor.

Integral pe pagina Europei Libere.

Pe 9 iunie, vot până la 22:00 . Sunt 207.389 de candidați la locale și europarlamentare. Cel mai tânăr - 23 de ani, cel mai vârstnic - 100 (Europa Liberă)

Nu mai puțin de 207.389 de români candidează la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie. Adică un român din fiecare sută de majori e candidat. Cele peste 18 milioane de alegători vor primi cinci buletine de vot și își vor putea exprima opțiunea până la ora 22:00 . În condiții speciale, chiar și până la miezul nopții.

În premieră, sunt cinci voturi într-o singură zi: pentru Parlamentul European, primar, consiliu local, președinte al Consiliului Județean și Consiliu Județean.

Cei mai tineri candidați au puţin peste 23 de ani, vârsta minimă legală admisă. S-au înregistrat în toate județele, cei mai mulți – 107, fiind în Iași.

Cel mai vârstnic candidat are 100 de ani și este din Vaslui.

Premieră în alegerile din România: STS a promis că va ieși "să dăm explicații cetățenilor" în cazul contestărilor electorale. "Sistemul tehnic e sigur" (HotNews.ro)

​Peste 1.500 de angajați ai Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) sunt angrenați în organizarea tehnică a alegerilor europarlamentare și locale din 9 iunie au spus trei înalți ofițeri ai serviciului marți seara, la o întâlnire cu presa, unde au demonstrat cum funcționează softul și au insistat pe ideea faptului că, tehnic, alegerile vor fi „sigure și corecte”.

În România au existat, de-a lungul timpului, două contestări importante ale rezultatului alegerilor, dar care n-au schimbat nici rezultatul și nici percepția majoritară asupra corectitudinii alegerilor. Prima contestare a fost cea făcută, repetat, de către Corneliu Vadim Tudor. A doua, în 2009, i-a aparținut lui Mircea Geoană și s-a stins după decizia Curții Constituționale, reamintește HotNews.ro.

Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile” (Adevărul)

România are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată în UE, dar și cele mai multe femei și minori traficați pentru exploatare sexuală. Cel puțin așa reiese din „Strategia Națională împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2024-2028", ce a fost adoptată recent de Guvern. Pentru combaterea fenomenului, documentul propune multe măsuri guvernamentale precum crearea unui Comitet Interministerial de coordonare strategică sau implementarea unui sistem național eficient împotriva traficului de persoane până în 2028. Nimic nou.

„Sunt copy-paste cu strategiile de anul trecut. Sunt bine realizate, sunt în regulă, dar la modul de aplicare stăm prost. Și din păcate reacționăm doar la impulsuri. România este în topurile negative în continuare, de câțiva ani buni, de cel puțin 15 ani. Și culmea că exact acele persoane care au fost în urmă cu 15 ani în diferite poziții sunt tot cele care au realizat și strategia de acum. Ori în condițiile în care nu schimbăm ingredientele, e clar că nu ne putem aștepta la un alt rezultat și vom fi în continuare în top. Strategiile sunt foarte frumoase pe hârtie, sunt comprehensive, abordează toate aspectele, la finalizare stăm foarte prost. Atâta vreme cât Ministerul de Interne nu conștientizează acest fenomen ca fiind unul de o gravitate deosebită pentru că vorbim inclusiv de minore 16-17 ani din medii sărace, familii destrămate, abandon școlar, nu se vor schimba lucrurile”, explică, pentru Adevărul, Cosmin Andreica, președintele sindicatului Europol.

Maia Sandu: „Și țările mici pot da scriitori mari care să îmbogățească literatura lumii” (Observator Cultural)

Republica Moldova e țară invitată de onoare la Bookfest. E o bună ocazie să descoperim literatura română de peste Prut și să întărim legăturile dintre scriitorii, editorii și cititorii de limbă română de aici și de dincolo. Mai ales că literatura, cultura joacă un rol esențial în integrarea europeană, după cum spune și președinta Republicii, Maia Sandu, în interviul acordat revistei Observator Cultural.

„Cărțile Tatianei Țîbuleac au apărut în circa 20 de limbi și s-au vîndut în tiraje impresionante în Europa și America Latină, iar textele lui Dumitru Crudu au apărut în 13 limbi. Iulian Ciocan are și el numeroase traduceri în cehă, olandeză, franceză, italiană etc., Emilian Galaicu-Păun a apărut recent în SUA, iar Oleg Serebrian este prezent în librăriile din Germania și Polonia. Valentina Șcerbani are cronici foarte bune în Spania, iar Lorina Bălteanu – în Franța... Sigur, e nevoie să participăm, ca țară, la tîrgurile importante de carte, să deschidem rezidențe pentru traducători și scriitori, să colaborăm activ cu agenții literari internaționali – într-un cuvînt, să ne facem vizibili. Calitatea unei literaturi nu este direct proporțională cu suprafața unei țări. Și țările mici pot da scriitori mari care să îmbogățească literatura lumii”.