Români buni și români proști. Cum și-au jignit electoratul Ciucă, Lasconi și Ciolacu (G4Media) -Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă (CursDeGuvernare) - De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale (Europa Liberă)

Români buni și români proști. Cum și-au jignit electoratul Ciucă, Lasconi și Ciolacu (G4Media)

Redactorul șef G4Media, Cristian Pantazi, consideră că a trecut prea ușor declarația din week-end a șefului PNL Nicolae Ciucă despre românii din sud-vest care ”nu sunt liberi, ci sunt dependenți”. Frustrarea politică a liberalului-șef față de succesul PSD în această regiune a dus la jignirea câtorva milioane de români care trăiesc în zonă. Ciucă nu e însă singurul candidat care împarte românii în buni și răi. Elena Lasconi și Marcel Ciolacu au decupat și ei bucățile de Românie care nu le plac.

Gafele și micile erori ale candidaților sunt dintotdeauna sarea și piperul campaniilor electorale. Votanții se amuză, internauții circulă cu mare viteză viralele. Dar jignirile sunt altceva. Or, ceea ce au făcut Ciucă, Lasconi și Ciolacu e stigmatizarea unor categorii întregi de electorat pe motivul apartenenței la o regiune e o ofensă, o împărțire arbitrară și inacceptabilă a românilor în două tabere.

Nu întâmplător, Ciolacu și Ciucă înregistrează acum, la prezidențiale, aceste derapaje. Ei n-au trecut niciodată printr-o campanie electorală adevărată, când fiecare gest și cuvânt al candidatului e sub lupa presei. Tot ce au câștigat politic a fost la adăpostul călduț al listei de partid. Acum sunt pe cont propriu.

E Kelemen Hunor mai bun decât ceilalți prezidențiabili? (DW)

Există deja o dezbatere în jurul votului pentru primul tur de scrutin al prezidențialelor și al liderului UDMR, pe care unii analiști importanți din România îl consideră cel mai bun și anunță că-i acordă votul, în vreme ce alții, îl etichetează la fel de putinist ca Diana Șoșoacă sau George Simion.

De ce personajul principal în această dispută este șeful unei formațiuni minoritare?

S-a ajuns aici prin contraselecția permanentă făcută de partidele autohtone, arată jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Kelemen Hunor are studiile făcute la timp, la școli de calitate, nu a fost tentat de banii statului, nu are o biografie care trebuie ascunsă, nu a mers la vânătoare cu Omar Hayssam, nu și-a trădat liderul, nu e contestat în UDMR. În plus, are idei, vorbește coerent, nu are probleme cu înțelegerea fenomenelor mari, nu face gafe, e stăpân pe el, nu vrea să vândă Ardealul (știe că nu e al lui) iar legătura cu Viktor Orban e pentru el și pentru UDMR o necesitate.

Totuși, Kelemen nu a intrat niciodată în siajul filorus și pro-Putin al Budapestei și a încercat să păstreze justa măsură. Kelemen Hunor ar fi, poate, un președinte de care românii nu s-ar rușina, dar el știe că nu are nici o șansă.

Liderul UDMR are motive clare pentru care candidează și, spre deosebire de ceilalți, candidatura nu e despre el, ci doar să convingă cât mai mulți maghiari să voteze la parlamentare și să poată influența rezultatul final al prezidențialelor. A anunțat deja că în turul al doilea va susține candidatul care să garanteze intrarea UDMR la guvernare.

Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă (CursDeGuvernare)

Guvernul Ciolacu a solicitat Comisiei Europene, la începutul lunii, o derogare de la termenul până la care statele membre erau obligate să trimită Comisiei planurile de revenire în ținta maximă de deficit de 3% din PIB.

Surse de la Comisia Europeană au declarat pentru CursDeGuvernare că guvernul român a cerut să poată trimite acest plan până la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Cererea de amânare a trimiterii planului este în curs de analiză la Bruxelles, Comisia urmând să anunțe în scurt timp dacă acceptă sau nu această derogare.

Astfel că guvernul nu negociază acum pe cifre, deși în vară, premierul Ciolacu anunța că negociază deja calendarul pentru scăderea deficitului și se declara convins că Guvernul României va parafa un acord cu următoarea Comisie Europeană pentru ca România să revină la un deficit de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii 7 ani.

De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale (Europa Liberă)

România cheltuiește pe an sub 2.000 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, mai puțin de jumătate față de media Uniunii Europene. Cetățeanul român plătește lună de lună asigurarea de sănătate, însă când trebuie să beneficieze de servicii medicale decontate, s-a obișnuit să aștepte. Uneori cu lunile. Motivul? Plafonul lunar de la CNAS se epuizează în doar câteva zile. 

Europa Liberă a transmis întrebări legate de toate problemele descoperite Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Departamentul de comunicare a asigurat că va oferi răspunsurile, dar va dura, pentru că problemele ridicate sunt complexe. 

De asemenea, Europa Liberă a întrebat toate clinicile la care a sunat pentru programări care este relația lor cu CNAS, care sunt problemele, câți bani primesc față de necesar.

Cum funcționează sistemul? Toate clinicile din țară, numite furnizori, trimit la Casa de Sănătate capacitatea pe care o au laboratoarele lor și departamentele de imagistică. Casa adună, împarte, socotește și rezultă un punctaj. Împarte suma pe care o are pentru analize și imagistică la acest punctaj și rezultă valoarea unui punct. Apoi distribuie bani furnizorilor, lunar, în funcție de această valoare și de punctajul fiecăruia.

Așadar, oricât de mare ar fi capacitatea furnizorilor, ceea ce limitează numărul de pacienți care beneficiază de analize, RMN, CT sau alte investigații paraclinice este suma totală pe care CNAS o are la dispoziție.