De ce a fost Poliția cu un pas în spatele bătăușilor în Cazul Pantelimon (Europa Liberă) - Despescu, iar te-ai făcut că muncești! Poliția, bătaia de joc a interlopilor (SpotMedia) - Ce nu se leagă la rectificarea bugetară a guvernului: la o creştere economică mai mică şi inflaţie mai mică, guvernul prognozează un PIB mai mare. Cum se explică? (Ziarul Financiar) - Sportul românesc fierbe, după ce statul român a decis să înghețe rentele viagere pentru 600 de sportivi (Gazeta Sporturilor)

„Legea Iohannis”, la un pas să rupă coaliția. PSD: „Liberalii amenință că își iau jucăriile și pleacă de la guvernare” (Adevărul)

După ce Marcel Ciolacu a anunțat că nu susține amendamentul care i-ar permite președintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, marți, că nu vede cum mai poate realiza o coaliție cu PSD, ceea ce a declanșat un val de reacții din partea social-democraților pe rețelele sociale.

Adevărul consideră că atacurile lansate din ambele tabere arată cât de aproape pare ruperea coaliției PNL-PSD.

„Domnul Ciucă și PNL vor să dea foc țării și s-o arunce în haosul instabilității doar pentru că PSD nu vrea să îi dea un loc de muncă lui Iohannis. Cum sună asta?! Să rupi coaliția de guvernare pentru că PSD nu vrea să voteze o lege pentru un singur om este complet absurd. Dar asta demonstrează încă o dată care au fost de fapt prioritățile PNL și ale ostașului Ciucă dintotdeauna: scaunul lui Iohannis. Nu inundațiile, nu investițiile, nu nivelul de trai. Doar să îi meargă cartea de muncă lui Iohannis și după terminarea mandatului”, a scris, pe Facebook, Alfred Simonis, președintele PSD Timiș.

Replica PNL a venit de la purtătorul de cuvânt Ionuț Stroe.

„PSD este ultimul care să vorbească despre „haos politic” sau despre „minciună”, așa cum spun reprezentanții acestui partid. Schimbările de decizie ale PSD, de pe o zi pe alta, făcute cu ochii pe sondaje și din interes electoral, au devenit o practică care nu duce la consens, ci doar la incoerență la guvernare. A devenit, din păcate, un obicei pentru PSD să spună ceva și apoi să ia altă decizie”.

De ce a fost Poliția cu un pas în spatele bătăușilor în Cazul Pantelimon (Europa Liberă)

Aproape 30 de persoane au fost implicate în weekend într-o bătaie care a șocat opinia publică. Lupta s-a dat pe o stradă din orașul Pantelimon, lipit de București. Polițiștii au ajuns la fața locului după ce o parte dintre bătăuși plecaseră spre Spitalul Sf. Pantelimon din Capitală, unde merseseră unii dintre cei răniți.

Cercetările, în formă extinsă, continuă - în orașul Pantelimon au fost mobilizați, încă de sâmbătă, 400 de polițiști, jandarmi și forțe speciale.

Au fost legitimate peste 1.000 de persoane și au fost organizate și filtre rutiere.

Marți, 24 septembrie, Poliția capitalei a făcut percheziții la domiciliul a 11 persoane.

Totuși, în ciuda demonstrației forțelor de ordine, faptul că la ambele evenimente – bătaia din orașul Pantelimon și cea din spitalul din Capitală – Poliția a fost cu un pas în urma celor implicați îi contrariază pe mulți.

Sunt puse sub semnul întrebării promptitudinea și eficiența intervenției.

Găsiți răspunsul poliției pe pagina Europei Libere.

Despescu, iar te-ai făcut că muncești! Poliția, bătaia de joc a interlopilor (SpotMedia)

Jurnalista SpotMedia atrage atenția că identitatea celor implicați în bătaia din weekend era cunoscută de la început, ei fiind filmați în acțiune de numeroase camere. Se știa și motivul tulburării: o minoră fusese vândută de familie pentru căsătorie, însă n-a vrut să plece. Cumpărătorii au venit să ia fata sau banii înapoi și de aici tămbălăul. 

Poliția, în rând cu restul instituțiilor, de altfel, nu pare deloc interesată de cauza tămbălăului, mai gravă decât bătaia însăși. 

În România europeană a secolului XXI, la o aruncătură de băț de București, fete sunt vândute ca vitele.

Faptul că aceasta este tradiția unei etnii nu ar trebui să fie un impediment în aplicarea legii. Impediment este rasismul/corupția multor polițiști români care nu au niciun interes pentru ceea ce se întâmplă în comunitățile marginale până nu iese un mare scandal și atunci se năpustesc, împiedicându-se în șireturi.

Faptul că România este țara clanurilor și a traficanților de droguri este o consecință directă a impotenței Poliției române, nu numai subdotată, nu numai în deficit de personal, nu numai în deficit de pregătire și antrenament continuu. Ci, mai ales, condusă inept de inepți care, din când în când, se fac că muncesc, în frunte cu șeful cel mare, Bogdan Despescu, inamovibil indiferent de nenorocirile provocate de incompetența sa, scrie Ioana Ene Dogoiu.

Ce nu se leagă la rectificarea bugetară a guvernului: la o creştere economică mai mică şi inflaţie mai mică, guvernul prognozează un PIB mai mare. Cum se explică? Un PIB mai mare ajută guvernul pentru că, raportate la PIB, deficitul bugetar şi datoria publică sunt mai mici (Ziarul Financiar)

Un PIB mai mare ajută guvernul pentru că, raportate la PIB, deficitul bugetar şi datoria publică sunt mai mici, explică ZF. Astfel, noul deficit prognozat de guvern la rectificare, de 123 mld. lei, este de 6,9% din PIB şi nu de peste 7%, cât ar fi fost dacă se menţinea prognoza iniţială. Răspunsul este la deflator, indicatorul care corectează creşterea PIB prin inflaţie: dacă deflatorul este mai mare, PIB nominal este mai mare. Deflatorul însă este calculat conform inflaţiei, iar inflaţia a scăzut mai repede decât prognoza.

Sportul românesc fierbe, după ce statul român a decis să înghețe rentele viagere pentru 600 de sportivi: „E anormal, nu înțelegem ce se petrece! Eu văd că sunt bani!” (Gazeta Sporturilor)

De aproape șapte ani, între 500 și 600 de sportivi, foști medaliați olimpici, mondiali sau europeni, încasează rentele viagere la nivelul de calcul din decembrie 2017 prin raportare la salariul mediu brut. Doina Melinte, fostă campioană olimpică, explică pentru Gazetă, revolta la zi a sutelor de rentieri!

Rentele viagere au apărut în Legea Sportului în 2000, la inițiativa ministrului Crin Antonescu și a secretarului de stat Ioan Dobrescu, șefii sportului românesc la acel moment. Ele se calculează în baza unui algoritm care ține cont de salariul mediu brut pe economie și de un indicator aplicat în funcție de numărul și medaliile cucerite la Jocurile Olimpice, Mondiale și Europene.

La sfârșitul lui 2017, când rentele s-au plafonat, pe listă se aflau 516 sportivi. În iunie 2024, cifra a ajuns la 597!

Cea mai mică sumă era 3.493 lei (750 euro, 142 sportivi). Azi, la aproape 7 ani distanță, cuantumul, grație modificării cursului valutar, echivalează cu 700 euro și se distribuie la 202 sportivi.

Nivelul maxim a ajuns în 2017 la 16.635 lei (3.570 euro, 31 sportivi). Acum, aceeași sumă înseamnă 3.340 euro și se împarte la 34 sportivi.