Atac cu documente false la adresa lui Nicușor Dan. Ce impact are și ce spune despre campanie? (SpotMedia) -  Alegerile europarlamentare sunt despre problemele naționale: ce speră, de fapt, cetățenii fiecărui stat UE de la scrutinul de duminică (CursDeGuvernare) - Limitele bazinului electoral al suveraniștilor și populiștilor în România. Cum a evoluat situația în ultimele decenii (Libertatea)

Atac cu documente false la adresa lui Nicușor Dan. Ce impact are și ce spune despre campanie? (SpotMedia)

Un raport al Securității, despre care cercetători CNSAS au afirmat că e fals, a ajuns în atenția opiniei publice, împins de persoane care gravitează pe orbita PSD. Deși a provocat reacția primarului în funcție, care a negat acuzațiile de legături cu poliția politică din perioada comunistă, dar și o intensă dezbatere pe rețelele sociale, e puțin probabil ca episodul să producă o schimbare de lider în cursa electorală de la București, apreciază jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.

Până la alegerile de duminică nu poate fi făcută o expertiză științifică a documentului.

Sursa acestuia e PSD, el fiind distribuit pe site-urile Realitatea Plus și Solidnews.ro, al lui Cozmin Gușă, unul dintre cei mai importanți susținători ai politicii Rusiei din România.

Nicușor Dan conduce în toate sondajele de opinie.

Publicarea unui astfel de document în care actualul edil e acuzat de legături cu Securitatea sugerează o anume urgență în zona de campanie a partidului condus de Marcel Ciolacu. 

O astfel de strategie e riscantă, putând provoca furie printre alegători, polarizare, care ar putea avea consecințe și după alegerile de duminică.

În contextul în care PSD mai are două campanii, cea pentru prezidențiale și cea pentru parlamentare, ștampila de falsificator de documente ale Securității poate fi o povară.

Episodul cu acest document amintește de cel pus la cale în 2009 tot de oameni aflați sub umbrela PSD, echipa de campanie a lui Mircea Geoană și alianța mogulilor de la acea vreme - Patriciu, Vântu, Voiculescu, care au realizat „clipul fals - Băsescu lovește un copil”.

Opinie: De ce se teme PSD de Nicușor Dan? (DW)

Dezinformarea încercată împotriva lui Nicușor Dan seamănă cu episoadele mineriadelor și manipulările anilor 1990. Instrumentele sunt, însă, mai sofisticate și cu o capacitate de răspândire infinit mai mare, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Dacă într-adevăr PSD a fabricat acest document, înseamnă că primarul în funcție al capitalei nu mai poate fi depășit într-o competiție cinstită, iar social-democrații sunt dispuși să facă o campanie murdară. La fel ca înaintașii lor care îl acuzau pe Corneliu Coposu că nu a mâncat salam cu soia și nu e demn de nicio funcție publică, deși el făcuse 17 ani de închisoare politică, social-democrații de azi par să folosească tertipuri asemănătoare. Fiindcă majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan disprețuiesc tot ce ar putea avea legătură cu Securitatea, această manipulare i-ar face pe oameni să se îndoiască de opțiunea lor, să-i determine să stea acasă și să nu mai meargă la vot. Să voteze doar cei care mizează pe cele două partide care tind să devină partidul-stat, partide care se tem de o viitoare candidatură la președinție din partea lui Nicușor Dan.

Analiză / Alegerile europarlamentare sunt despre problemele naționale: ce speră, de fapt, cetățenii fiecărui stat UE de la scrutinul de duminică (CursDeGuvernare)

O multitudine de studii arată că majoritatea cetățenilor blocului comunitar nici nu înțeleg și nici nu le pasă de votul Parlamentului European. Din acest motiv, ei tind să voteze pe baza preocupărilor interne în loc să decidă în funcție de politicile de la Bruxelles.

În țări precum Franța, Germania și Spania, alegerile sunt de fapt referendumuri de facto asupra partidului aflat la putere.

În România, de exemplu, alegerile locale au loc în aceeași zi cu votul UE, ceea ce a făcut ca problemele legate de Bruxelles să cadă cadă în plan secund. Campania electorală a bătut monedă pe subiecte locale, precum criza locuințelor și ineficiența primarilor în funcție.

Cele mai mari două partide ale țării – PSD și PNL, teoretic incompatibile ideologic – guvernează în prezent împreună într-o mare coaliție și prezintă candidaturi comune pentru alegerile locale și europene. Demersul a fost ”vândut electoral” cu argumente de ”stabilitate” pe fondul războiului declanșat de Rusia în apropierea graniței, și de blocare a extremiștilor din AUR.

Dar planul pare să nu funcționeze optim pentru aceste partide, cu electoratul fiecăruia reticent în a-l vota pe celălalt. De această situație par să beneficieze celălalte partide de centru-dreapta.

Integral pe pagina CursDeGuvernare.

Limitele bazinului electoral al suveraniștilor și populiștilor în România. Cum a evoluat situația în ultimele decenii | ANALIZĂ (Libertatea)

Statisticile electorale arată că sperietoarea reprezentată de ascensiunea formațiunilor populiste și suveraniste, vânturată la nivel european, dar și în România, este în mare măsură nejustificată.

Trecutul recent indică faptul că numărul votanților care înclină să susțină efectiv partide cu astfel de valori și acțiuni nu a atins nici măcar borna de 500.000 în România la europarlamentare.  

La alegerile din 9 iunie 2024, pe lista pentru Parlamentul European sunt mai multe partide cu mesaje care înclină spre promisiuni populiste, naționalism și retorică anti-Occident, în general, și anti-UE, în special. Cele mai cunoscute forțe anti-Bruxelles de pe buletinul de vot românesc sunt Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul S.O.S, condus de Diana Șoșoacă. Însă nu sunt singurele din zona extremistă. Mai pot fi găsite în oferta electorală și alcătuiri politice precum România Socialistă, Partidul România Mare sau Partidul Patrioților.

Cu toate că oferta este variată, bazinul electoral vizat este redus. Dovadă stau cifrele, atât de la cele patru rânduri de europarlamentare (primul test fiind în 2007), dar și de la alegerile parlamentare din cei peste 30 de ani de democrație.

Analiza pe larg în Libertatea.