Mikheil Kavelashvili, un fost fotbalist de la Manchester City a fost numit președinte de parlamentul Georgiei, boicotat de opoziție, după 17 zile de proteste pro-UE în această țară. Evenimentul nu face decât să adâncească criza georgiană, sunt de părere comentatorii.

Euronews amintește că ”mulți georgieni contestă rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie, suspectând intervenția Rusiei pentru a menține la putere partidul Visul Georgian, pe care ei îl văd prietenos cu Moscova.

Protestele au luat o nouă dimensiune și s-au extins dincolo de capitala Tbilisi, după decizia Visului Georgian din 28 noiembrie de a suspenda discuțiile de aderare la UE până cel puțin în 2028”.

”În fiecare noapte, bulevardul principal din jurul Parlamentului din Tbilisi se umple de protestatari îmbrăcați în steaguri UE, are cer noi alegeri”, transmite BBC.

”Cu o seară înainte de votul din Parlament, capitala Tbilisi a fost marcată de proteste care au implicat specialiști IT, lucrători din sectorul public, profesioniști din industria creativă, actori și avocați”.

Potrivit CNN, ”criza politică din Georgia se adâncește, odată ce parlamentarii l-au votat ca președinte pe fostul fotbalist de extremă dreaptă.

Pentru prima dată, președintele a fost ales nu prin alegeri naționale, ci în Parlament prin votul direct al unui colegiu electoral de 300 de membri, format din parlamentari și reprezentanți ai administrației publice locale. (...)

Kavelashvili este un critic dur al Occidentului, iar viitoarea sa președinție va exacerba, fără îndoială, diviziunile dintre forțele pro-Kremlin și protestatarii pro-UE, mulți dintre aceștia care au inundat străzile capitalei Tbilisi în ultimele 16 nopți după decizia guvernului de a opri discuțiile privind aderarea la UE”.

Sky News observă că ”fostul fotbalist a fost, de asemenea, unul dintre autorii unei legi controversate care impune organizațiilor ce primesc mai mult de 20% din finanțarea lor din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini” – similar cu o lege rusă folosită pentru a discredita organizațiile critice la adresa guvernului”.

După cum citim în The Guardian, ”la începutul acestei săptămâni, președintele francez Emmanuel Macron l-a sunat pe fondatorul Visului Georgian, Bidzina Ivanishvili – magnatul considerat pe scară largă a fi adevăratul broker de putere al Georgiei.

Decizia sa de a-l suna pe Ivanishvili – mai degrabă decât pe prim-ministrul, Irakli Kobakhidze – indică ezitarea Occidentului de a recunoaște legitimitatea noului guvern.

Washingtonul a impus, de asemenea, noi sancțiuni oficialilor georgieni, interzicând vizele pentru aproximativ 20 de persoane acuzate de „subminarea democrației în Georgia”, inclusiv miniștri și parlamentari”.

Iar Le Figaro notează că,

”de-abia ales în funcția de președinte, Kavelashvili își vede legitimitatea deja contestată de experții în drept constituțional. Aceasta pentru că Parlamentul a ratificat mandatele aleșilor, încălcând legea care impunea așteptarea deciziei judecătorești privind cererea președintei Salomé Zurabișvili de anulare a rezultatelor alegerilor legislative. „Georgia se confruntă cu o criză constituțională fără precedent”, a declarat Vakhtang Khmaladze, unul dintre autorii Constituției Georgiei, pentru AFP, adăugând că țara se află în situația de a nu avea un parlament sau o putere executivă legitimă”.