Ce-au uitat candidații să spună în timpul campaniei electorale (SpotMedia) - Cea mai cunoscută lingvistă din România analizează discursul politicienilor. „E calea simplă a unor oameni care poate nu au avut suficientă educație” (HotNews.ro) - Alegeri 2024. Votul cu obstacole. Categoriile de persoane care nu sunt luate în considerare în campaniile electorale (Adevărul)

Ce-au uitat candidații să spună în timpul campaniei electorale (SpotMedia)

România se află în fața unui important examen politic, urmează alegerile locale, europarlamentare, prezidențiale și parlamentare. Niciunul dintre principalele partide, nici PSD, nici PNL, nu au și nu au propus societății un program de limitare a corupției.

Cele două formațiuni, prin liderii lor, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, urmăresc să obțină voturile cetățenilor cu discursuri pline de generalități, promisiuni de măriri de salarii, de pensii, creștere economică, fără să atingă miezul problemei, faptul că o mare parte din fondurile publice sunt deturnate, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă. 

Vocea Opoziției, Alianța Dreapta Unită, se aude destul de puțin în societate, deși există lideri ai USR care încearcă să aducă în dezbaterea publică subiectul important și sensibil din societatea românească - flagelul corupției.

Cea mai cunoscută lingvistă din România analizează discursul politicienilor. „E calea simplă a unor oameni care poate nu au avut suficientă educație” (HotNews.ro)

„Emoțional, repetitiv, foarte simplu, cu formule elementare și propoziții scurte”. Aşa descrie lingvista Rodica Zafiu discursul celor care, în acest an, cer votul românilor în patru runde de alegeri. Profesoara de limba română vorbeşte, într-un interviu pentru cititorii HotNews.ro, despre transformarea discursului public şi despre ce spune despre noi limbajul pe care îl folosim.

„Reapare un discurs așa, de mahala, naționalist, cu simplificări, cu acuzații, cu termeni catastrofali. E calea simplă, calea comodă a unor oameni care poate nu au avut suficiente modele și suficientă educație”.

În interviu acordat HotNews.ro, Rodica Zafiu explică de ce au apărut clişeele lingvistice ale generaţiilor crescute în comunism şi cum sunt înţelese cele ale generaţiei Z, dar și cum s-a ajuns la fenomenul plagiatului. 

Alegerile locale: un sfert din comunele care-și cheamă cetățenii la vot nu pot să existe nici financiar și nici legal. România nu e împărțită în administrații locale, ci în circumscripții electorale (CursDeGuvernare)

Un număr de 714 comune, adică 25% din cele 2.862 astfel de unități administrativ-teritoriale (UAT), nu au avut anul trecut venituri proprii nici cât să le acopere măcar plata salariilor, conform calculelor realizate de CursdeGuvernare.ro pe baza datelor oficiale privind execuția bugetelor locale.

Numărul acestor UAT-uri complet dependente de transferurile de la bugetul centralizat a crescut în 2023, comparativ cu 2022, când 651 de astfel de primării erau depășite de cheltuielile cu angajații.

Asta nu e totul: 450 de primării nu îndeplinesc nici măcar cerința legală de a avea peste 1500 de locuitori.

Cu toate acestea, UAT-urile falimentare continuă să fie menținute, singura justificare a existenței lor fiind alegerile, când electoratul disciplinat al acestor localități este dirijat spre vot de către primarii în funcție, unii aflați în aceste poziții de cel puțin două decenii: rațiunea lor nu este de utilitate administrativă, ci de utilizare strict electorală. Practic, aceste administrații ar trebui plătite din fondurile partidelor care beneficiază electoral de ele, și nu din banii contribuabililor.

CursDeGuvernare mai arată că bugetele primăriilor înregistrează deficite uriașe: la venituri de aproape 13 miliarde de lei, cheltuiele totale au fost de 29,8 miliarde, dintre care 7,83 miliarde au reprezentat doar cheltuielile cu salariile din aceste administrații.

Alegeri 2024. Votul cu obstacole. Categoriile de persoane care nu sunt luate în considerare în campaniile electorale (Adevărul)

Persoanele cu dizabilități se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește participarea alegătorilor la procesul electoral în Uniunea Europeană, arată un raport al Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale. Sociologul Gelu Duminică a explicat pentru Adevărul de ce există mai multe categorii de persoane care nu sunt nici măcar luate în calcul de echipele de campanie ale politicienilor.

Aproape 87 de milioane de persoane din UE au o formă de handicap, conform Comisiei Europene, iar în 2022, 27% din populația UE cu vârsta de peste 16 ani a raportat limitări ale activităților lor obișnuite din cauza unor probleme de sănătate, conform Eurostat. 

În România, sunt 923,578 de persoane cu dizabilități, cu cel mai mare număr înregistrat în București (78,527).  Acestea se confruntă cu lipsa accesibilității și a facilităților adecvate, chiar și la cele mai importante instituții.