Alegeri prezidențiale 2024. Care sunt șansele să avem un candidat unic PSD-PNL (Adevărul) - Dezastrul USR și cei 5 băieți. România fără opoziție (SpotMedia) - Cei 33 pe care românii îi trimit la Bruxelles: mulți sinecuriști, oportuniști, chiulangii, exilați și exaltați, puțini profesioniști care chiar au treabă la Parlamentul European (Republica)

Valul roșu. Cum va juca mai departe Ciolacu (G4Media)

Mai priviți o dată harta consiliilor județene: țara, cu excepția unei părți din Transilvania, este roșie. Administrația județeană este copios dominată de PSD. Sub Marcel Ciolacu, partidul baronilor și-a mărit numărul de șefi de consilii județene de la 20 la 25. PNL a pierdut cinci și a rămas cu 12. În toate aceste administrații județene, pesediștii vor guverna local în general cu liberalii, chiar dacă s-au măcelărit în campania electorală.

PSD a luat și câteva municipii reședință de județ de la liberali: Piatra Neamț, Bistrița, Suceava, Deva, Slobozia, Baia Mare. Valul roșu a înaintat pe teritorii până mai ieri inaccesibile din Ardeal și Banat.

PSD a înregistrat aproximativ 34% la vot politic pentru listele de consilieri județeni. Este o creștere cu 12% față de acum 4 ani, când PSD a obținut doar 22,3%.

La rezultatul intern se adaugă imaginea de forță proiectată de rezultatul obținut la europarlamentare de Alianța PSD-PNL.

Din cele 33 de mandate de europarlamentari, 19 revin Alianței după redistribuire, adică aproape 60%.

Cu aceste rezultate, Marcel Ciolacu își consolidează poziția de lider în interiorul PSD. În acest moment, este mai puternic decât oricând.

Întrebarea este ce va face Marcel Ciolacu cu acest succes politic? 

Candidează la prezidențiale, dar atunci trebuie să se asigure că va intra în turul doi cu George Simion pe post de sperietoare, singura lui șansă pentru a obține voturile dreptei. 

Nu candidează la prezidențiale, dar atunci trebuie să se asigure că rămâne premier și că partidul nu-l trimite acasă la Buzău după alegeri. 

Articolul integral, semnat de jurnalistul Dan Tăpălagă, este disponibil pe pagina G4Media.

Alegeri prezidențiale 2024. Care sunt șansele să avem un candidat unic PSD-PNL (Adevărul)

Atât PSD cât și PNL au argumente pentru a propune un candidat propriu la prezidențiale, însă eșecul răsunător de la București reprezintă un avertisment cu privire la „spargerea” votului. Eventualul candidat unic își va asuma riscul „execuției” de către partid, în cazul în care va pierde.

Lectorul universitar şi analistul politic George Jiglău, preşedintele Centrului pentru Studierea Democraţiei din cadrul UBB, susține că un bun barometru privind alegerile prezidențiale este situația de la București, unde e clar că împărțirea candidaturilor n-a funcționat deloc: „A fost un eșec mare la București. Pe cât de mare a fost succesul europarlamentare, pe atât de mare a fost eșecul la București.”

Un candidat precum Mircea Geoană, care pleacă de la un 25% în sondaje, obligă PSD-PNL nu numai să vină cu un candidat comun, dar acesta să fie „extrem de viabil, comparabil ca imagine, notorietate, simpatie cu Mircea Geoană, a cărui prezență în turul II e aproape garantată”.

Nu va fi o misiune pentru Alianță să găsească un astfel de candidat, crede Jiglău, în contextul în care „dacă va fi un PSD-st clasic sau un PNL-ist fără vlagă nu cred că va avea capacitatea să-l bată pe Geoană”.

Cadrul didactic de la UBB crede că Ciolacu ar prefera o funcție de premier. El nu-l vede pe Nicolae Ciucă drept candidat cu șanse la prezidențiale. „Emil Boc cred că ar fi un candidat mai viabil decât ar fi Ciucă, pe modelul Iohannis de primar cu imagine bună la nivel național. Are niște realizări palpabile, Cluj-Napoca e un oraș dezvoltat cu care se poate mândri”. 

Deși îl vede pe Emil Boc drept o soluție mai bună decât Nicolae Ciucă, Jiglău nu crede că primarul Clujului va fi soluția câștigătoare.

Pe larg în Adevărul.

Dezastrul USR și cei 5 băieți. România fără opoziție (SpotMedia)

Rezultatul USR la alegerile din 9 iunie este un dezastru prin care partidul decontează, pe scurt, trădarea electoratului și transformarea în ceea ce a combătut. Dar adevăratul dezastru este faptul că în acest moment vedem, măsurat oficial la vot, România nu are opoziție, puterea a defilat singură pe tot terenul,  PSD și PNL s-au păruit și-au luat primari, președinți de CJ, au împărțit majoritatea europarlamentarilor. Este o stare toxică pentru care USR poartă imensa responsabilitate și care trebuie rapid corectată.

Ca să dăm dimensiunea dezastrului la europarlamentare, să spunem că USR are toți atâția eurodeputați câți SOS Șoșoacă – adică doi. Al treilea e donația către PMP. Partidul care acum 5 ani lua 22% acum este la puțin peste 8%.

În schimb, oameni alungați cu dispreț din USR, precum Mihai Polițeanu și Nicu Ștefănuță, au performat spectaculos.

Cum au ajuns aici?

Pe scurt, prin distrugerea democrației interne, prin anchilozare în practici de sistem și, cel mai grav, prin abandonarea principiilor.

USR are nevoie de un autentic punct de ruptură de unde să o ia complet de la capăt, cu un lider puternic, asumat și capabil de performanță politică, notează jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu. 

Cei 33 pe care românii îi trimit la Bruxelles: mulți sinecuriști, oportuniști, chiulangii, exilați și exaltați, puțini profesioniști care chiar au treabă la Parlamentul European (Republica)

Lista e salvată de Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Roxana Mânzatu și Adina Vălean, care știu cu ce se mănâncă politica UE. Să vedem însă cât de mult vor putea să iasă din limitele impuse de centrala de la București.

Cei 33 de eurodeputați care ne vor reprezenta în următorii 5 ani la Bruxelles și Strasbourg au misiunea de a lucra pentru Europa de mâine, adică aia care își propune să devină neutră din punct de vedere climatic, să aibă o autonomie strategică din punct de vedere militar, care vrea să își consolideze capacitatea de a inova și care vrea să rupă dependența comercială de China. Problema e că mulți dintre cei 33 de eurodeputați au arătat până acum, date fiind pozițiile publice pe care le-au mai ocupat, că nu prea știu să gândească soluții românești la problemele europene.

Puteți citi mai mult pe pagina Republica.