DiscoverRevista presei româneștiProvocarea și efectul Lasconi. Game changer (SpotMedia)
Provocarea și efectul Lasconi. Game changer (SpotMedia)

Provocarea și efectul Lasconi. Game changer (SpotMedia)

Update: 2024-06-19
Share

Description

Cum a ajuns Klaus Iohannis aliat de conjunctură cu Viktor Orban, calul troian al Rusiei în NATO (G4Media) - Bugetele de Apărare ale statelor NATO, la 10 ani de la anexarea Crimeii: cum își administrează aliații cheltuielile. Polonia – campioană, România – peste țintă (CursDeGuvernare) - Peste 600 de copii născuți de fete sub 15 ani, în 2023 (PressHub)

Provocarea și efectul Lasconi. Game changer (SpotMedia)

Elena Lasconi ar putea fi un autentic “game changer”al viitoarelor alegeri prezidențiale, pentru că va aduce un element care lipsea în ecuația de până acum.

În primul rând, esențial, naturalețe, comentează pe pagina Spotmedia jurnalista Ioana Ene Dogioiu. Este un model complet diferit de imaginea politrucului plat, tern, alunecos care populează scena politică actuală, care vorbește lemnos, prețios, arogant. 

Știe și îi place să comunice, are carismă, energie și o doză destul de mare de curaj.

Se pricepe dna Lasconi la politică externă, apărare, securitate, diplomație? Nu avem de unde ști, cel mai probabil că nu la nivelul cerut de funcția prezidențială, dar mă tem că există o mare masă de români care nu au la vot alt criteriu decât cel emoțional.

În noiembrie, Elena Lasconi era măsurată de INSCOP la 10% și de atunci câte nu s-au întâmplat în România.

E deocamdată greu de anticipat dacă dna Lasconi are o șansă reală să câștige cursa prezidențială. Sunt încă multe de calculat și analizat pentru o asemenea afirmație. Dar unele efecte politice sunt deja previzibile.

Șansa unei finale cu George Simion, râvnită mai ales de Marcel Ciolacu, devine și mai slabă. În egală măsură, șansa lui Nicolae Ciucă să ajungă în finală se diminuează cât timp încă din noiembrie aproape o cincime din electoratul liberal declara, potrivit INSCOP, că ar prefera-o pe dna Lasconi.

 

Cum a ajuns Klaus Iohannis aliat de conjunctură cu Viktor Orban, calul troian al Rusiei în NATO (G4Media)

Președintele Klaus Iohannis a rămas fără nici un susținător în cursa pentru șefia NATO după ce Ungaria și Slovacia au anunțat că îl susțin pe Mark Rutte. 

Redactorul șef G4Media, jurnalistul Cristian Pantazi, consideră că e foarte posibil ca între Klaus Iohannis și Viktor Orban să nu fi existat o înțelegere expresă, ci fiecare să-și fi jucat propriul joc politic. Dar fie că a fost involuntară sau nu, asocierea președintelui României cu marioneta lui Putin e o eroare politică. Următoarele săptămâni ne vor arăta dacă Iohannis și-a securizat un post în UE, eventual foarte bine plătit, în urma jocului făcut la NATO. Și dacă a meritat să tacă în fața unui Orban care a făcut ce a vrut prin Transilvania.

PS: De remarcat opacitatea totală a modului în care președintele Iohannis și-a negociat funcția. În timp ce alți lideri au spus public ce obiective de negociere au avut, Iohannis a respins orice întrebare a presei pe această temă. Așa se încheie mandatul celui mai netransparent președinte al României din ultimele două decenii.

 

Bugetele de Apărare ale statelor NATO, la 10 ani de la anexarea Crimeii: cum își administrează aliații cheltuielile. Polonia – campioană, România – peste țintă (CursDeGuvernare)

Un număr record de 23 de țări NATO (din 32 de membri ai Alianței) vor atinge în 2024 ținta de 2% de cheltuieli pentru apărare, potrivit celor mai recente statistici NATO publicate luni seara.

România se află în grupul celor 23, cu cheltuieli estimate la 2,2% din PIB, dar aproape jumătate din acești bani (43,3%, mai exact) se duc pe cheltuieli de personal.

Restul cheltuielilor sunt repartizate astfel:

15% operațiuni, întreținere echipamente și alte cheltuieli

10,9% cheltuieli cu infrastructura

30,8% echipamente majore, inclusiv cheltuieli de cercetare/dezvoltare.

Integral pe pagina CursDeGuvernare.

 

Peste 600 de copii născuți de fete sub 15 ani, în 2023 (PressHub)

Peste 600 de copii născuți de fete sub 15 ani, în 2023. Alte peste 10.000 de tinere cu vârsta între 15 și 19 ani au devenit mame anul trecut. 13.736 de nou-născuți au fost aduși pe lume de către mame din această categorie de vârstă.

În peste 20% dintre cazuri, tânăra se afla deja la cel de al doilea copil. Tot în acest interval de vârstă, au existat 80 de mame care dădeau naștere la cel de al patrulea bebeluș.

În total, în România s-au născut 155.418 de copii în anul anterior. Astfel, aproape 10% dintre aceștia provin din situații în care mama are cel mult 19 ani.

Ce face Ministerul Sănătății?

MS susține că tema sănătății reproducerii este considerată drept o prioritate, astfel fiind introdusă pe calendarul anual al campaniilor și activităților de informare.

Ministerul Sănătății a mai declarat pentru PRESShub că metodologia prevede ca primă acțiune este realizarea unei analize de situație pe baza căreia să se stabilească populația țintă, grupurile populaționale prioritare, mesajele principale din campanie, exemple de acțiuni recomandate spre implementare la nivel județean.

Comments 
In Channel
loading
00:00
00:00
x

0.5x

0.8x

1.0x

1.25x

1.5x

2.0x

3.0x

Sleep Timer

Off

End of Episode

5 Minutes

10 Minutes

15 Minutes

30 Minutes

45 Minutes

60 Minutes

120 Minutes

Provocarea și efectul Lasconi. Game changer (SpotMedia)

Provocarea și efectul Lasconi. Game changer (SpotMedia)

RFI România