Cazul Mario Iorgulescu: cum s-au șters condamnările și acuzele unei serii de fugari celebri și bogați, când ei au stat în străinătate. Printre aceștia Ghiță, Puiu Popoviciu și „lotul Oprescu” (HotNews.ro) - Cine sunt judecătorii care i-au anulat pedeapsa lui Mario Iorgulescu (Adevărul)

România anunță că va dona Ucrainei un sistem Patriot. Întrebările care rămân după un comunicat de presă (Europa Liberă)

Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) a anunțat joi că România va dona Ucrainei un sistem Patriot. Kievul va folosi echipamentul sofisticat pentru a se proteja de atacurile aeriene rusești. 

Informația că România ar putea dona Ucrainei unul dintre cele patru sisteme Patriot pe care le deține a apărut pentru prima dată pe 7 mai, în timpul unei întâlniri a președintelui român Klaus Iohannis cu liderul american, Joe Biden.

Au trecut șase săptămâni până ca decizia să treacă prin Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), cea mai importantă instituție care ia hotărâri în domeniul securității.

Putea România să se miște mai rapid în această privință, mai ales că – în special în ultimele luni – Ucraina a cerut cu disperare ajutor occidental pentru a se apăra în fața atacurilor rusești?

Citat de Europa Liberă, Hari-Bucur Marcu, expert internațional în politici publice de apărare, crede că întârzierea a fost cauzată de campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare din România.

La rândul său, expertul în apărare și securitate Claudiu Degeratu crede că România „a tergiversat” luarea deciziei.

Anunțul că România va dona un astfel de sistem țării vecine Ucraina a fost făcut printr-un comunicat de presă, și nu printr-o conferință în care președintele Klaus Iohannis să răspundă întrebărilor presei.

Din acest motiv, mai multe întrebări care reies din comunicat rămân momentan fără răspuns:

• când va fi transferat efectiv echipamentul?
• ce va primi România la schimb de la aliații din NATO?
• când va primi România altceva în schimb?
• având în vedere cererea mare, există riscul ca niciun aliat să nu fie de acord să trimită Bucureștiului altceva în schimb?

Cazul Mario Iorgulescu: cum s-au șters condamnările și acuzele unei serii de fugari celebri și bogați, când ei au stat în străinătate. Printre aceștia Ghiță, Puiu Popoviciu și „lotul Oprescu” (HotNews.ro)

După ce a condus băut și drogat și a comis un accident mortal de circulație, lui Mario Iorgulescu i s-a anulat pedeapsa, iar procesul va fi reluat. Decizia a fost pronunțată joi de un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanța a admis recursul în casație – o cale extraordinară de atac. Mario Iorgulescu este doar cel mai recent caz într-o serie de pedepse mari inițial și apoi anulate, timp în care cei condamnați au stat în străinătate. Citiți despre aceste cazuri pe pagina HotNews.ro.

Cine sunt judecătorii care i-au anulat pedeapsa lui Mario Iorgulescu (Adevărul)

Adevărul scrie că judecătoarea Lia Savonea, fost președinte al CSM, a făcut parte din echipa de judecată care a decis joi rejudecarea dosarului în care Mario Iorgulescu fusese condamnat definitiv la 13 ani și 8 luni de închisoare.

Lia Savonea, fostă șefă a CSM, este considerată un judecător anti-reformist. Pe parcursul carierei sale, a luat decizii controversate, inclusiv cea de a declara neconform rechizitoriul în dosarul "Revoluției", în care este judecat Ion Iliescu. 

Potrivit unor surse judiciare, citate de Agerpres, doi dintre judecători, Adriana Ispas și Lia Savonea, au susținut necesitatea rejudecării dosarului, în timp ce Dan Andrei Ene a argumentat pentru respingerea recursului în casație. 

Decizia instanței supreme impune reluarea procesului în faza de apel. 

Mario Iorgulescu se află în prezent în Italia, unde a fost transferat imediat după accident, evitând astfel audierile și procesul în România. 

EXCLUSIV Dezbatere aprinsă în UE cu miză de miliarde de euro pentru România: vor fi viitoarele fonduri europene condiționate de reforme ca în PNRR sau vor fi alocate necondițional? (G4Media)

O scrisoare a unuia dintre liderii instituțiilor UE a deschis dezbaterea despre viitorul fondurilor de coeziune din UE, adică banii europeni de care beneficiază România și alte 18 state membre pentru a se dezvolta. Șeful Comitetului European al Regiunilor a somat-o pe Ursula von der Leyen să spună public dacă vrea să înlocuiască aceste fonduri europene ”clasice” primiți de statele membre indiferent de modul de cheltuire, cu un mecanism similar cu PNRR, în care banii sunt condiționați de reforme și pot fi suspendați dacă un stat nu face respectivele reforme. Pentru România, care are de recuperat decalaje mari față de Vest, dezbaterea are o miză de miliarde de euro.

Integral pe pagina G4Media.