Guvernele din ultimii ani au făcut sau au perpetuat greșeli de politică economică. Una dintre ele a fost generozitatea cu care guvernul a acordat creșteri de taxe și salarii într-un an electoral. Rezultatul a fost că echilibrele macroeconomice s-au spulberat.

Alegerile sunt cel mai bun bilanț pe care îl pot avea politicienii. Chiar dacă în România ciclul electoral al acestui an nu s-a încheiat, o serie de concluzii se pot trage după rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale. Economic vorbind, se pot identifica șase puncte slabe pe care guvernele Ciucă și Ciolacu le-au creat sau perpetuat.

Efectul inflație. Guvernele nu au luat în serios tema inflației. Ultimii doi premieri, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, parcă s-au mulțumit că rata inflației a fost în scădere uitând însă că și aceasta era o situație în care prețurile creșteau. Mai mult, niciunul dintre cei doi premieri nu au vrut sau nu au înțeles că măsurile electorale pe care nu au ezitat să le ia nu au făcut nimic altceva decât să pună presiune pentru creșterea inflației. Concret, creșterea salariilor bugetare și mărirea inimaginabilă a deficitului bugetar au alimentat inflația. Cele două guverne nu au schițat nicio măsură eficientă pentru a reduce cheltuielile bugetare. În plus, inflația în magazine nu a fost la fel cu cea din statistică, iar încercarea de a demonstra că prețurile sunt mici (de exemplu, prin ambiția lui Marcel Ciolacu de a arăta câte mărfuri poate cumpăra cu 100 de lei) mai mult a iritat consumatorii decât a reușit să îi convingă.

Povara datoriei publice. Chiar dacă fiecare guvern a dat vina pe predecesorul Executiv pentru creșterea datoriei publice adevărul este că gradul de îndatorare a crescut constant, iar împrumuturile au ajuns la cote foarte mari. Datoria publică este un indicator la care populația este sensibilă. Poate că atenția asupra nivelului datoriei vine chiar din anii 90, atunci când România a intrat în economia capitalistă fără datorii. Funcționează un fel de nostalgie, chiar dacă faptul în sine, un stat cu datorii zero, era o aberație economică, pentru că investițiile se pot finanța prin împrumuturi.

Recalcularea pensiilor. Chiar dacă premierul Ciolacu și miniștrii guvernului au afirmat de câte ori au putut că recalcularea a dus la creșterea majorității pensiilor, cei în cauză au perceput altfel procesul de recalculare. Unii pensionari au fost nemulțumiți că nu au primit nicio majorare a sumei, alții au fost furioși pentru că au primit prea puțin în comparație cu vecinii, rudele sau alt membru al familiei. Astfel ceea ce trebuia să fie un atuu electoral pentru guvernul PSD-PNL s-a transformat într-o problemă.

Creșterea taxării. Premierul Ciolacu a afirmat de multe ori că anul acesta nu au crescut taxele. Afirmația se bate cap în cap cu realitatea, pentru că impozitele și taxele au crescut, chiar dacă pe baza legislației adoptată anul trecut. Impozitul pe cifra de afaceri pentru companii mari, creșterea impozitelor microîntreprinderilor și creșterea cotelor reduse de TVA au fost exemple clare de mărire a fiscalității.

Viitorul incert al măsurilor fiscale. Deficitele mari cu care se va încheia anul acesta, face necesară echilibrarea bugetului. Oamenii de afaceri știu că acest lucru nu se poate face fără o creștere a taxelor, dar politicienii au repetat de mai multe ori că anul viitor nu vor crește taxele. Dar, antreprenorii nu cred în această promisiune și se așteaptă să existe o mărire a fiscalității.

Avantaj bugetari, dezavantaj mediul de afaceri. Guvernul a înaintat un plan fiscal Comisiei Europene, dar este atât de vag încât antreprenorii pot înțelege esențialul și anume că vor fi puși din nou în situația de a plăti în numele aparatului bugetar. Singurul demnitar care a vorbit despre reducerea cheltuielilor bugetare a fost guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a declarat că economia românească trebuie să treacă printr-o dietă. Apoi a explicat că a făcut referire la nevoia de a crește productivitatea muncii mai mult decât creșterea salariilor. Toate aceste evoluții nu au făcut decât să submineze alianța PNL-PSD, iar rezultatul s-a văzut în prima rundă electorală.