Organizațiile de afaceri susțin parcursul european al României și o spun public. Este pentru prima oară în ultimii 35 de ani când oamenii de afaceri își exprimă opțiunea atât de tranșant, ceea ce spune multe.

Niciodată în ultimii 30 de ani nu s-a mai întâmplat ca organizațiile de afaceri să fie toate, unite în jurul aceleiași idei și anume susținerea parcursului european și apartenența la NATO ale României. De cele mai multe ori, oamenii de afaceri și implicit organizațiile de business sunt precauți în ceea ce privește exprimarea părerilor cu caracter politic. Oamenii de afaceri știu că politicienii și statul au multe pârghii pentru a le face viața un calvar și din această cauză se abțin să susțină deschis, public, un partid sau un candidat. Departe de ochii publicului, desigur că mulți oameni de afaceri sau companii contribuie financiar pentru un candidat sau altul. Sau, uneori, pentru ambele tabere politice pentru a încerca să își asigure un tratament corect indiferent de cine ar câștiga alegerile.

De data aceasta, organizațiile de afaceri au ieșit din echilibrul politic proverbial și, ieri, am putut vedea 10 antreprenori români și mai multe organizații de business care au ținut să spună public că susțin parcursul euro-atlantic al României.

Ce s-a întâmplat ca mediul de afaceri să ofere suport fără echivoc unei candidate la funcția de președinte? Este clar că avalanșa de declarații pe teme economice ale lui Călin Georgescu au deteriorat substanțial încrederea mediului de afaceri în acest candidat. Este normal să se întâmple așa dacă auzi idei precum: naționalizarea companiilor din anumite domenii, impunerea ca orice firmă străină să aibă un partener român în proporție de 51% sau că Bucureștiul nu este obligat să respecte angajamentele NATO privind cheltuielile de apărare.

Mai mult, de data aceasta, reprezentanții organizațiilor de afaceri au făcut și o estimare a cheltuielilor presupuse de o campanie pe rețelele sociale de anvergura celei pentru Călin Georgescu. Este vorba despre un buget de aproximativ 50 milioane de euro, iar argumentul principal este că antreprenorii știu exact costurile campaniilor de marketing duse pe canale digitale.

Marea problemă pe care o aduc în discuție oamenii de afaceri este: de unde vin banii pentru o campanie de asemenea proporții? Este o întrebare fundamentală pentru care ar trebui să primim un răspuns de la instituțiile statului, precum ANAF, serviciile de informații sau dacă este cazul banca centrală. Până la aflarea surselor financiare ale campaniei, candidatura lui Călin Georgescu este pusă sub semnul îndoielii.

Mesajul organizațiilor de afaceri a fost transmis. Cu ce efecte electorale vom vedea. Redactorul șef al Ziarului Financiar a avut ideea să propună ca antreprenorii să își mobilizeze angajații cerându-le să meargă să voteze și „să aleagă cu responsabilitate pentru viitorul acestei țări”. Nici această idee nu pare a fi foarte eficientă, chiar dacă unii antreprenori s-ar gândi să o pună în practică, pe de o parte, pentru că nu putem fi siguri că angajații ar asculta rugămintea patronilor, iar pe de altă parte, nu știm ce ar putea înțelege unii angajați din sintagma „să aleagă cu responsabilitate”. Poate că unii văd responsabilitatea votând candidatul suveranist.

Deocamdată, am văzut reacția piețelor financiare după primul tur al alegerilor prezidențiale: o scădere a Bursei de valori București, o creștere a dobânzilor la care se împrumută statul român și o reducere a activelor pensiilor private. Este doar un semnal, iar o victorie în alegeri a candidatului perceput ca suveranist ar slăbi încrederea investitorilor financiari și a celor direcți în economia românească.

De altfel, ieri, ministrul finanțelor a vorbit despre cheltuirea a șase miliarde de euro din rezerva de valută a ministerului. Banii au fost folosiți pentru cheltuielile curente, inclusiv pentru serviciul datoriei publice. Dar, folosirea rezervei de valută a Ministerului Finanțelor vine și în contextul în care creditorii României își pierd încrederea din cauza situației politice. Este un context care ar putea duce statul într-o zonă pe care astăzi nu ne-o putem imagina. Oamenii de afaceri înțeleg bine riscurile și iau atitudine. Oare angajații îi vor urma?