Sectorul construcțiilor a scăzut în primele nouă luni ale anului. Producția industrială și-a redus și ea volumul. De aceea, creșterea economică încetinește.

Ieri, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele privind evoluția sectorului de construcții în primele nouă luni ale anului. Cifrele nu sunt deloc cele mai încurajatoare. În funcție de baza de raportare, sunt câteva creșteri, respectiv în septembrie față de luna precedentă (plus 6% ) și în septembrie 2024, față de septembrie 2023 (plus 2,4%).

Dacă, însă, privim datele statistice pe o perioadă mai lungă de timp, adică primele nouă luni ale acestui an în raport de primele nouă luni ale anului trecut, vom constata că există o scădere a volumului de lucrări de construcții cu 2,6%. Desigur, sunt de interes și evoluțiile pe termen scurt, precum cele de la o lună la alta, sau cele punctuale, în cazul de față septembrie 2024 față de septembrie 2023, dar relevante sunt datele pe o perioadă mai lungă de timp, respectiv primele nouă luni ale anului. La acest capitol, scăderea sectorului de construcții este îngrijorătoare.

Privind structura construcțiilor vom avea mai multe repere legate de ce se întâmplă cu acest sector. Astfel, construcțiile rezidențiale, ceea ce înseamnă în linii generale, construcții cu destinația de locuințe, au scăzut în primele nouă luni cu 23,7%, un nivel extrem de mare. Ar fi prea simplu să dăm vina pe această scădere abruptă doar pe situația din București, acolo unde dezvoltatorii imobiliari acuză blocarea investițiilor. Desigur, Bucureștiul este un important pol imobiliar, dar să nu uităm că în Capitală s-a construit în ultimii ani pe baza autorizațiilor obținute după anul 2019-2020. În același timp, nu doar Bucureștiul contează pe piața imobiliară rezidențială, ci și marile orașe, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța și altele. Deci, scăderea cu aproape 24% de anul acesta a construcțiilor de locuințe arată un simptom mai complicat și ar putea fi vorba și de o problemă a cererii. Este posibil ca inflația generală și dobânzile mai mari să fi redus apetitul pentru cumpărarea de locuințe.

O scădere a înregistrat și sectorul nerezidențial, adică hale de producție, spații logistice și alte construcții comerciale și de afaceri. Aici scăderea a fost cu 4,4% și evoluția poate fi îngrijorătoare pentru că arată o posibilă încetinire sau chiar reducere a activității industriale sau comerciale. Fără investiții în hale de producție sau în depozite logistice, comerțul și industria dau semne de încetinire a activității sau chiar de scădere.

Singurul domeniu care a performat a fost cel așa-numit al lucrărilor inginerești, care au înregistrat o creștere cu 8,3%, în primele nouă luni ale acestui an, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Construcțiile inginerești sunt asimilate, în linii mari, cu investițiile publice din domeniul infrastructurii. Datele de buget care arată o alocare consistentă pentru investiții vin parcă să confirme creșterea volumului de construcții inginerești. Deocamdată, fondurile din bugetul național și cele europene se pare că au salvat sectorul construcțiilor. Un sector care este o bună „hârtie de turnesol” pentru evoluția economiei românești.

Din păcate, scăderea lucrărilor de construcții nu este un caz singular în economia autohtonă. Recent, am putut constata și scăderi ale producției industriale. Mai exact, în primele nouă luni ale anului, industria și-a redus producția cu 2,2%. Scăderea a atins toate sectoarele industriale importante. Producția și furnizarea de energie s-a redus cu 5%, industria prelucrătoare și-a redus producția cu 1,9%, iar industria extractivă a scăzut cu 0,9%.

Trebuie remarcat că anul acesta sectoare importante au scăzut: industria, construcțiile și nu există date actualizate pentru sectorul agricol, dar condițiile meteo și nemulțumirile fermierilor arată că a fost un an agricol dificil. Comerțul a crescut, dar să nu uităm că acolo se vând și produse din import și nu puține.

În aceste condiții, nu este nicio mirare că prognoza de toamnă a Comisiei Europene a redus cifra de creștere pentru anul acesta la numai 1,4% față de 3,3%, cât era prognoza la începutul anului. Când sectoarele importante scad, cine să crească în economie?