Economistul Cristian Popa a analizat evoluția economiei și societății românești în Uniunea Europeană. Progresele sunt evidente. Dezechilibrele sunt însă și ele evidente.

Cristian Popa, licențiat CFA și membru în Consiliul de administrație al BNR, a publicat în nume propriu, după cum precizează o analiză intitulată sugestiv „Viitorul României este în Europa”. Contextul este evident, iar dl. Popa precizează că în cadrul textului folosește cifre care nu mint, nu exagerează, nu manipulează și nu pot fi ignorate.

Autorul începe cu fondurile europene. Cifrele invocate arată că de aderare, din anul 2007, până în prezent, România a atras 97,9 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 32 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că este un beneficiar net de aproximativ 66 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, la fiecare euro plătit la bugetul Uniunii Europene, România a primit trei euro.

În acest punct trebuie făcut un comentariu. Există un mit public care spune că România a plătit mai mult decât a încasat de la Uniunea Europeană. Complet fals, dacă privim balanța fondurilor europene. Mai există o remarcă și anume că la nivel european sunt state net beneficiare (care au primit mai mulți bani decât au contribuit) și state net contributoare (care au plătit mai mult decât au încasat).

În multe ocazii, fondurile europene au fost condiționate de reforme sau de proiecte, ceea a fost mai complicat pentru politicieni și administrație, dar mai util pentru țară.

Cristian Popa face un pas înainte și arată că fondurile europene au avut o contribuție majoră la investițiile din economie, iar rezultatul se poate vedea tot în cifre. Astfel, în anul 2006, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, PIB pe cap de locuitor pentru România era de 39% din media europeană, în anul 2023, PIB pe cap de locuitor a urcat la 79% din medie, iar în prezent este de 80% din media Uniunii Europene. Progresul este evident, poate fi văzut cu ochiul liber și nu este vorba doar despre cifrele de pe hârtie, ci și de realitatea din economie. Autorul analizei remarcă inegalitățile care există între județe și regiuni, iar diferența de dezvoltare este una din problemele reale ale economiei și societății românești.

Cristian Popa arată că în ultimele două decenii PIB-ul și salariul mediu au crescut de șase ori, raportate la moneda europeană, nivelul de trai și speranța de viață au înregistrat progrese importante, dar o parte din concetățenii noștri cochetează în continuare cu Estul Europei.

Analistul economic dă un exemplu sugestiv: este ciudat și trist că agricultori care au tractoare de sute de mii de euro cumpărate din fonduri europene plus milioane de euro primite ca subvenții ne spun că Europa nu este bună. Este într-adevăr o situație greu de înțeles.

Iar decalajele care ne despart de statele dezvoltate ale Europei se reduc. România este tot mai integrată în Europa, în piața muncii sau în lanțurile de aprovizionare. Peste 70% din comerțul internațional al României se derulează cu statele membre, salariul mediu net este de 1.000 de euro, ceea ce îl face pe autorul studiului să afirme că nu s-a trăit niciodată în comunism atât de bine cum se trăiește în Uniunea Europeană. Ceea ce nu-i împiedică pe unii să aibă nostalgia epocii socialiste.

Și totuși, atrage atenția dl. Popa, drumul spre convergență nu este cu sens unic. Cel mai bune exemplu în acest sens este Grecia care în anul 1995 avea un PIB pe cap de locuitor de 87% din media europeană, iar în anul 2023 se afla la numai 67% din medie. Ceea ce poate fi un semnal de alarmă și pentru România.

La sfârșitul anului 2023, 1,1 milioane de români lucrau pentru companii străine, ceea ce înseamnă aproximativ un sfert din totalul salariaților din companiile nefinanciare. În plus, forța de muncă este de trei ori mai productivă astăzi decât la începutul acestui secol. Toate acestea sunt argumente care arată progresul înregistrat de România în interiorul Uniunii Europene. Cum ar fi în afara Uniunii ar fi mai bine nici să nu ne gândim.