Piețele financiare au fost zdruncinate de alegerile prezidențiale. Volatilitatea a fost mare, iar Bursa, cursul de schimb leu-euro și dobânzile s-au mișcat repede. Un semnal dinspre economie pentru alegerile politice.

Încet-încet, încep să apară informații referitoare la ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută pe piețe, după alegerile parlamentare și ziua în care Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor pentru președinte și reluarea lor.

Unele evoluții de pe piețele financiare au fost publice. Acțiunile listate la Bursa de Valori București au scăzut, în total, cu 10 miliarde de lei. În câteva zile, capitalizarea Bursei s-a redus cu 10 miliarde de lei, iar motivul a fost destul de clar: unii investitori pe piață au intrat în panică după primul tur al alegerilor și au vândut o parte din participațiile pe care le aveau la companii listate la Bursă.

Chiar dacă orice expert în piața de capital recomandă ca atunci când se creează un val de vânzări cel mai bine pentru un investitor este să cumpere, nu să vândă.

Unii investitori au ignorat sfatul experților și au vândut acțiuni, unele în pierdere, altele, probabil, cu un mic câștig. De altfel, vineri, 6 decembrie a.c., imediat după aflarea deciziei Curții Constituționale, capitalizarea Bursei de la București a crescut cu 4%. Este remarcabil răspunsul atât de rapid al investitorilor, care s-au grăbit să cumpere din nou acțiuni la companiile listate, ceea ce ne arată că decizia CCR a fost bine primită de mediul de afaceri, iar încrederea a revenit rapid. De altfel, Bursa nu este nicidecum singura piață care s-a mișcat. Dobânzile la obligațiunile românești au crescut și ele, dar au revenit la normal imediat după anunțul Curții Constituționale.

De asemenea, un consultant financiar a explicat ce s-a întâmplat în acele zile. Acesta a primit telefoane de la toți clienții străini, care au expunere pe titluri de stat românești sau investiții în active financiare românești.

Prima întrebare a fost totdeauna aceeași și anume: ce se întâmplă în România? Investitorii străini nu erau panicați, ci vroiau pur și simplu, să înțeleagă ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale. Nu erau impacientați, ci doar încercau să vadă care este problema României. Iar cel mai des, concluzia a fost că România este o țară interesantă. Cei mai mulți și-au păstrat expunerea pe piața românească, nu au vândut, dar, atenție, atuurile importante au fost considerate apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Investitorii au conchis că nu vor vinde, pentru că sunt șanse mari ca sub cele două „umbrele”, NATO și Uniunea Europeană, lucrurile să se rezolve. Dar, încă o dată, alegerile din primul tur au indus un sentiment de nesiguranță și de instabilitate.

La fel s-a întâmplat și pe piața valutară. Câteva zile au fost valuri mari. Investitorii au cumpărat valută. Logica a fost să se pună la adăpost de o eventuală devalorizare, mai mare sau mică, a leului față de euro care ar fi putut să urmeze după eventuala alegere a candidatului naționalist în turul al doilea. Investitorii au mers la casele de schimb valutar, atât la cele independente, cât și la cele ale băncilor, pentru a cumpăra monedă europeană. Evident, unii investitori nu au avut nevoie să ajungă la ghișeele caselor de schimb valutar, pentru că au tranzacționat online.

Este clar că au fost câteva zile cu presiuni mari asupra cursului de schimb și Banca Națională a României a intervenit pe piață, adică a vândut euro din rezerva valutară pentru a apăra leul și implicit cursul de schimb. La începutul anului viitor, atunci când vor apărea statisticile privind rezerva valutară în luna decembrie a.c., vom vedea cât de mulți bani a dus BNR în piață. Cert este că intervenția băncii centrale a fost justificată de situația excepțională de pe piață.

În același timp, evoluția piețelor financiare, de capital, valutară sau monetară, ne arată un lucru cert și anume că investitorii au fost stresați de rezultatul primului tur al alegerilor și au reacționat ca atare, adică și-au retras o parte din bani. Este un exemplu despre felul în care șocurile politice se propagă precum niște unde de șoc în economie, iar rezultatul nu este deloc bun.