Un analist politic francez scrie despre crizele suprapuse din Germania și Franța. Dar, nu doar atât. Crize sunt și la nivelul Uniunii Europene, iar primul tur al alegerilor prezidențiale din România o demonstrează.

Dominique Moisi, politolog, fost profesor la Harvard, consilier la Institutul Montaigne, în vârstă de 78 de ani, cu o prezență constantă în publicații de prestigiu, semnează în „Les Echos” o analiză intitulată „Franța-Germania: un dublu eșec”. Analiza politologului francez este interesantă nu doar prin prisma economiei, ci a societății, în general, și vine într-un moment în care europenii, nu doar românii, se întreabă către ce se îndreaptă Uniunea Europeană?

Dominique Moisi afirmă încă de la început că Franța și Germania se confruntă cu o criză multiplă: politică, economică, socială și chiar culturală. De asemenea, Moisi pleacă de la afirmația că pentru generația sa cuplul franco-german a reprezentat fundamentul construcției europene, un model de reconciliere care a oferit un exemplu extraordinar nu doar pentru europeni, ci și pentru întreaga lume.

Crizele care se manifestă în Franța și Germania vin într-un moment în care, după cum spune analistul francez, Europa ar putea fi prinsă între creșterea taxelor vamale americane și „creșterea dreptului de control pe care Rusia intenționează să-l afirme asupra continentului”.

Dominique Moisi constată că paralele negative dintre cele două țări se multiplică. De exemplu, în Germania, „vaccinarea” împotriva antisemitismului după anii 1933-1945 nu putea fi eternă. Moisi spune că astăzi există cartiere în Berlin în care evreii nu sunt bineveniți, după cum avertiza recent ministrul de interne german. O situație care se poate aplica și pentru unele cartiere din suburbiile Parisului.

Ultimul an a adus o criză politică și la Paris, și la Berlin. La care se adaugă problema datoriei publice, iar Germania este pe cale să urmeze exemplul rău al Franței și să abandoneze legendara sa rigoare bugetară. Unii analiști consideră că economia germană se află într-o situație chiar mai complicată decât cea franceză.

În Germania, timp de aproape 80 de ani, protecția americană, energia din Rusia și comerțul cu China au fost așa-numite „supape de salvare”. Astăzi, în fața erodării celor trei piloni, Germania se află singură în față cu îndoielile sale, ceea ce se întâmplă pentru prima dată după anul 1945. Franța, în schimb, este preocupată de „umbrele” tot mai mari pe care le vede în Africa și în Orientul Mijlociu.

Până de curând, arată Moisi, oamenii se puteau simți în largul lor pe ambele maluri ale Rinului într-o lume cu mai multe identități: bavarez, german, european sau breton, francez, european. Pentru că îndoielile au prevalat speranțelor, totul pare a fi pus în discuție, nu doar de o parte și de alta a Rinului, ci și în Europa.

Angela Merkel și-a lansat cartea de memorii intitulată „Libertate”, tradusă în 30 de limbi, și cu această ocazie putem vedea cum o personalitate de o asemenea amploare și de o mare decență lipsește din peisajul politic actual. Chiar dacă Merkel a făcut și greșeli pe care le numește Dominique Moisi și anume lipsa de empatie față de greci în momentul crizei și dovezile de înțelegere oferite Rusiei, în special în problema aprovizionării cu gaze naturale. Dar, Angela Merkel, singura femeie aflată în fruntea unui guvern german rămâne un model, atât pentru Germania, cât și pentru Franța, pentru ceea ce înseamnă un lider politic la nivel înalt. Și ar putea fi și răspunsul pentru care Germania și Franța traversează simultan crize suprapuse.

Moisi încheie cu o trimitere deloc surprinzătoare la primul tur de alegeri prezidențiale din România remarcând că au fost câștigate de un candidat pro-rus și anti-european. El spune că nu se poate rezuma criza europeană la dublul eșec franco-german și cea mai bună dovadă în acest sens este chiar rezultatul alegerile prezidențiale din primul tur din România. Dar, concluzionează analistul francez: atât timp cât vorbim despre crize în Franța și Germania, totul va fi mai dificil în Europa.