Deficit bugetar record și o datorie publică foarte mare. Acestea sunt doar două moșteniri pe care guvernul Ciolacu le lasă viitoarelor administrații.

Greaua moștenire. O sintagmă intrată în vocabularul politicienilor și care a fost folosită de multe ori pentru a da vina pe predecesori atunci când a fost vorba de slabele performanțe guvernamentale. În aceste zile, guvernul Ciolacu ne oferă exemplele unei moșteniri pe care o lasă pentru anii următori. Și, fără îndoială, va fi o moștenire grea, de data aceasta „pe bune”, nu doar o scuză folosită pentru un viitor Executiv.

Primul lucru, de-a dreptul șocant, este nivelul deficitului bugetar. Nu doar cel raportat la produsul intern brut, ci deficitul în valoare nominală. După primele 10 luni ale acestui an, deficitul a ajuns la 109 miliarde de lei.

Să facem câteva comparații în timp. În anul 2020, anul pandemiei, deficitul bugetar a fost în primele 10 luni de 84 miliarde, iar pe întregul an a ajuns la 101 miliarde lei, mai puțin chiar decât cel înregistrat până acum în 2024.

În anul 2021, deficitul bugetar a scăzut la 80 miliarde de lei. În 2022, anul începerii războiului din Ucraina, nivelul anual a urcat la 81 miliarde de lei. În fine, anul trecut, deficitul bugetar a crescut la aproximativ 90 miliarde de lei. Aceste cifre ne arată clar că anul acesta, în primele 10 luni, România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din istorie sau cel puțin din ultimii 35 de ani. Este, fără îndoială, o contraperformanță „monumentală” pe care o reușește actualul guvern.

Sursa acestui deficit bugetar este în mod evident capitolul de cheltuieli. O demonstrează creșterea veniturilor bugetare cu 13%, în timp ce cheltuielile au explodat, respectiv au urcat cu 20%. Un nivel atât de ridicat al deficitului va fi, fără îndoială, o povară pentru guvernele din anii următori.

Efectele deficitelor mari se văd și asupra datoriei publice. Avem și în acest domeniu un record. Este vorba despre depășirea, în luna septembrie a.c., a nivelului de 900 miliarde de lei, respectiv 916 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 54% din PIB. Creșterea consistentă a datoriei publice provine de la împrumutul de cinci miliarde de euro luat de pe piețele financiare internaționale.

Să facem din nou comparații. Anul 2020, anul pandemiei, a dus datoria publică de la 372 la 498 miliarde de lei. De atunci, saltul datoriei a fost constant, 665 miliarde, în anul 2022 și 784 miliarde, în 2023. Estimările arată că anul acesta se va încheia cu o datorie de 923 de miliarde, adică, o creștere cu 139 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că nivelul datoriei progresează anul acesta chiar mai mult decât a urcat în anul pandemiei. Așadar, într-un an cu creștere economică, fără o criză sanitară și fără o criză energetică majoră guvernul României a crescut datoria cu o cifră record. Este a doua moștenire pe care o lasă guvernul Ciolacu.

Ieri, Executivul a mai luat o decizie discutabilă și anume a crescut salariul minim brut de la 3.700 la 4.050 lei, o hotărâre care se va aplica începând cu anul viitor. Desigur, absolut întâmplător, guvernul a crescut salariul minim cu patru zile înainte de alegerile parlamentare. Premierul Ciolacu a explicat că majorarea salariului minim era convenită cu sindicatele și patronatele, dar ce poate fi mai simplu decât să stabilești un calendar de creștere a salariului în plină campanie electorală.

La fel de evident este că un guvern aflat la câteva zile de alegeri și deci înainte de predarea mandatului ar fi trebuit să se abțină de la decizii de creștere a salariului minim, pentru că îi afectează din nou pe antreprenorii mici și mijlocii și chiar cheltuielile bugetare.

Dar, cu siguranță, atunci când a hotărât o nouă creștere a salariului minim Guvernul s-a gândit nu doar la latura socială, ci și la încasările bugetare.