Creșterea economică încetinește sau se transformă în scădere. Trimestrul al treilea al acestui an nu ne aduce vești bune în materie de creștere a PIB, iar riscul este ca în ultimul trimestru al anului să avem o recesiune tehnică.

Datele statistice privind creșterea economică s-au transformat în cifre de scădere. Concret, în trimestrul al treilea al acestui an, economia a scăzut față de trimestrul precedent cu 0,1%. De asemenea, dacă se compară trimestrul III 2024 cu aceeași perioadă a anului trecut, scăderea economică este cu 0,3%.

Să lăsăm la o parte faptul că dacă și în trimestrul următor (trimestrul al patrulea) va exista în continuare o scădere, chiar și mică, față de trimestrul precedent economia va intra în recesiune tehnică, pentru că va avea două trimestre de scădere. Dar, să nu anticipăm. Deocamdată, datele statistice arată o scădere economică în trimestrul al III-lea al anului și o creștere firavă în primele nouă luni ale anului față de aceeași perioadă a anului trecut cu numai 0,8%.

Așadar, datele ne arată în mod clar că economia românească încetinește, în cel mai bun caz, pentru că există și indicatori la care există scăderi. Este ciudat că într-o economie în care s-au pompat anul acesta prin împrumuturi 250 miliarde de lei are o creștere economică minoră.

Este, din nou, ciudat că o economie care va încheia anul cu un deficit bugetar monstruos, de peste 8% din PIB, reușește să aibă o creștere economică de numai 0,8%. Cum spun economiștii, aduci un impuls fiscal de 8% și obții un impuls de creștere cu doar 0,8%. Este clar că raportul creștere economică-deficit bugetar este net în defavoarea evoluției pozitive a produsului intern brut. Și atunci, ne întrebăm: la ce bun deteriorarea indicatorilor macroeconomici, dacă nici măcar o creștere rezonabilă nu se poate obține?

Un răspuns se poate găsi în analiza structurii PIB și contribuția sectoarelor la creșterea economică. Sunt puține domenii care au avut o contribuție pozitivă la firava creștere economică din primele nouă luni ale anului.

Adică, sectorul comercial plus cel al hotelurilor și restaurantelor a avut o contribuție cu 0,4%. Activitățile profesionale au adus un plus cu 0,1%, iar activitățile de spectacole, culturale și recreative au contribuit la creștere cu 0,2%. Desigur, ponderea sectoarelor în economie este diferită. De exemplu, comerțul are o contribuție de 17,8%, activitățile profesionale au 10,2%, iar cele de spectacole, culturale și recreative au o pondere de numai 2,3%.

Agricultura, industria și tranzacțiile imobiliare au avut o contribuție negativă asupra PIB, adică au tras economia în jos. Este o surpriză? Nu, pentru că agricultura a suferit din cauza secetei, industria a avut o contracție din cauza comenzilor noi mai puține din statele Uniunii Europene, iar tranzacțiile imobiliare nu au fost salvate nici măcar de piața nerezidențială.

Dacă vă întrebați cine a contribuit cel mai mult la creșterea economică din primele nouă luni, atunci trebuie să știți că este vorba despre impozite. Deci, impozitele nete au adus 0,9% la o creștere PIB cu 0,8%, anihilată de efectul agriculturii care a avut o contribuție cu minus 0,6%.

Investițiile cu care se laudă guvernul de câte ori are ocazia au contribuit cu 0,8% la creșterea economică, dar și la acest capitol există un contrabalans care vine din deficitul balanței comerciale care trage în jos creșterea cu 2,8%.

Datele trimestrului al treilea nu dau prea multe motive de optimism. Încetinirea creșterii sau în cel mai rău caz o recesiune tehnică creează încă o problemă pentru finanțele publice. Economia este formată din sute de mii de firme, iar indicatorul cel mai sintetic este produsul intern brut. Când PIB scade sau încetinește este un semnal că profitul sau cifra de afaceri ale companiilor sunt în scădere, ceea ce va avea efecte și asupra încasărilor bugetare. Evoluția PIB este cu atât mai importantă cu cât anul viitor va fi nevoie de venituri bugetare cât mai mari pentru a putea susține reducerea deficitului.