În zona euro, inflația s-a redus și se apropie de nivelul ideal de 2%. Banca Centrală Europeană ia în calcul începerea unui ciclu de reducere a dobânzilor, dar creșterea salariilor încă poate fi un factor de revenire a inflației.

În mai multe state din zona euro, inflația se apropie de nivelul ideal, adică de 2%. În aprilie a.c., Germania și Franța sunt la egalitate, în ceea ce privește rata inflației, respectiv 2,2%. În Franța, tendința este de scădere, de la 2,3%, în martie a.c. În Germania, rata inflației a rămas neschimbată în martie și aprilie, la 2,2%, dar tendința a fost, totuși, de scădere dacă ne uităm la cifra din februarie a.c, respectiv 2,5%.

Această evoluție încurajatoare l-a făcut pe Bruno Le Maire, ministrul francez al economiei, să declare că „bătălia cu creșterea prețurilor a fost câștigată”. Să se fi grăbit cu acest verdict ministrul economiei? Vom vedea în următoarele luni, dar, deocamdată, entuziasmul lui Bruno Le Maire pare susținut de cifrele statistice.

În Franța, inflația a coborât datorită încetinirii creșterii prețurilor alimentelor și țigaretelor. Prețurile produselor manufacturate a scăzut ușor pe parcursul unui an, în perioada aprilie 2023-aprilie 2024, iar tarifele serviciilor, categorie care ocupă aproape jumătate din coșul de consum al francezilor, au crescut peste medie, cu 3%.

Iată câteva exemple de produse alimentare care au înregistrat în ultimul an o evoluție notabilă a prețurilor. Uleiul, din cauza uleiului de măsline, a avut o creștere semnificativă a prețului cu 3,2%, dulciurile, precum zahărul, mierea sau ciocolata s-au scumpit cu 2,5%, iar prețul băuturilor alcoolice a urcat cu 2%. La polul opus, există și o scădere a prețului, la legumele proaspete, cu 4,7%.

În Germania, lucrurile stau asemănător cu Franța. Nu doar în ceea ce privește rata generală a inflației, tot 2,2%, ci și pe categorii de produse. Tot uleiul, ca și în Franța, are o creștere mare de preț, 7,4%, iar uleiul de măsline a crescut cu procentul incredibil de 53%. De asemenea, prețul dulciurilor (zahăr, gem, miere) a urcat mult, cu 8,3%. În contrast, prețul legumelor proaspete a scăzut (la fel ca în Franța, din nou) cu 8,8%.

Se poate observa cât de asemănătoare sunt cele mai mari economii europene, în sensul că la multe produse, tendința a fost la fel, scădere sau creștere, doar procentele au făcut diferența în unele cazuri.

De remarcat, că în Germania, prețul energiei a scăzut, de exemplu, tariful energiei electrice pentru gospodării s-a redus cu 3,2% și în general, prețul energiei a scăzut cu 1,2%, fiind avantajat și de o reducere a TVA de la 19% la 7%. Este adevărat că scăderea TVA s-a aplicat temporar, respectiv până în aprilie a.c.

Jocul inflației nu este important doar pentru consumatorii de produse și servicii, ci și pentru sistemul bancar. La cea mai recentă reuniune a guvernatorilor Băncii Centrale Europene, din luna aprilie, mesajul a fost că este plauzibil ca banca centrală a zonei euro să înceapă o reducere a dobânzii-cheie. Totdeauna există, însă, un „dacă”. În cazul de față dobânda-cheie din zona euro va fi redusă în luna iunie, doar dacă inflația va coborî și în luna mai.

Situația este parțial asemănătoare cu cea din România, dacă ne gândim că guvernatorul BNR a făcut precizarea, în luna februarie, că se pregătește o reducere a ratei de dobândă de politică monetară cu condiția ca inflația să scadă suficient de mult în lunile martie și aprilie. Încetinirea creșterii prețurilor nu a fost suficientă, astfel că BNR și-a mai acordat o amânare până la o posibilă reducere de dobândă.

Banca Centrală Europeană are o problemă și anume creșterea salariilor în zona euro. Conform unui studiu publicat recent de BCE, în primul trimestru al acestui an, creșterea salariilor a fost cu 4,69%. În același timp, BCE prognozează că anul acesta vor crește salariile în medie cu 4,5%, iar anul viitor cu 3,6%. Analiza Băncii Centrale Europene arată că o creștere medie a salariilor cu 3% este compatibilă cu atingerea unei inflații de 2%. Dacă, însă, vor fi creșteri de salarii mai mari de 3% presiunea asupra creșterii inflației va crește. Sunt principii de care ar trebui să țină seamă și guvernul României.