Singura rațiune pentru care se implementează amnistia fiscală este creșterea veniturilor bugetare. Dar, prin amnistia decisă de guvern atingerea acestui obiectiv este sub un mare semn de întrebare. Amnistia fiscală are multe motive pentru care are șanse să eșueze.

Ieri, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care include și măsuri pentru o așa-numită amnistie fiscală. Sunt mai puțin importante detaliile tehnice, pentru că ele pot fi găsite cu ușurință în mass-media, mai relevante sunt principiile.

Iar principiile ne spun că avem suficiente motive să credem că amnistia fiscală promovată de guvern este și imorală și inutilă. Iată șapte motive care ne fac să credem că aplicarea amnistiei fiscale nu are nici sens economic și nici mari șanse să aducă efectele despre care vorbește ministrul finanțelor, respectiv câteva miliarde de lei în plus la buget.

Așadar, primul motiv este evident hazardul moral. Fără nicio îndoială, o amnistie pune, pe bună dreptate, problema raportului dintre datornici și cei corecți. Ajutând datornicii nu faci decât să îi nemulțumești pe cei care își plătesc taxele și impozitele la zi. Când cei corecți văd facilitățile acordate datornicilor se simt umiliți de stat și de „șmecherii” cu datorii.

Doi. Prea multe amnistii și prea dese. Este clar că apelul la proceduri de amnistie fiscală din doi în doi sau din trei în trei ani aruncă în derizoriu ideea și induce un comportament favorabil acumulării datoriilor. Orice profesionist în domeniul contabilității sau în consultanță fiscală poate vedea că statul român a apelat în exces în ultimii ani la măsuri de amnistie fiscală. Drept urmare, contabilii își pot sfătui clienții antreprenori să nu se grăbească să plătească obligațiile la zi sau cele restante și să aștepte o nouă amnistie care, evident, va veni.

Această logică este cunoscută și de ministrul finanțelor, care ieri a admis într-o conferință de presă că o astfel de derogare de la normele fiscale trebuie să se facă la intervale mari de timp, cam o dată la 10 ani. Ciudat. Ministrul finanțelor știe cu siguranță că statul a mai acordat o amnistie în anul 2019 care s-a prelungit până în anul 2022. Adică, în urmă cu doi ani. Deci, nu au trecut 10 ani, ci doar doi de la ultima amnistie. Iar înainte de 2019, statul a mai legiferat nenumărate alte proceduri de amnistiere fiscală. În ultimele două decenii, nu au trecut doi-trei ani fără să mai fie inițiată o amnistie, deci ideea cu 10 ani nu este decât o poveste.

Trei. Rezultatele amnistiilor fiscale sunt necunoscute. Niciun guvern nu a comunicat public care au fost efectele obținute ca urmare a aplicării amnistiei. Adică, sumele care au venit la buget. Actuala procedură ar trebui să aducă în plus între 10 și 12 miliarde de lei pentru veniturile bugetare. Dacă ar reuși am putea să reconsiderăm ideea de amnistie. Dar, șansele de a ajunge la recuperarea acestor sume tind spre zero.

Patru. Concurență neloială. Când o companie își plătește în termen impozitele, taxele și contribuțiile pe care le datorează, iar o alta, poate din același sector de activitate, adună datorii se creează un avantaj pe piață. Evident, pentru cei care nu plătesc. Deci, datoriile distorsionează grav mediul concurențial.

Cinci. Amnistia nu oferă nicio morală pentru viitor și nicio analiză despre trecut. Niciun proces de amnistie fiscală nu a fost însoțit de studii serioase care să arate care sunt datornicii și cum au ajuns aici, fie că este vorba despre persoane fizice sau juridice. Putem înțelege că unele companii trag după ele datorii istorice, dar nu știm cum regulile privind blocarea conturilor bancare sau sechestrul activelor nu funcționează în unele cazuri.

Șase. O invenție: beneficii pentru buni-platnici. Actualul guvern a vrut să mai șteargă din supărarea celor corecți și a introdus un credit fiscal pentru aceștia. O măsură greșită în contextul unui buget cu deficit mare și de care cei bun-platnici nu aveau nevoie.

Șapte. Anul electoral. Este foarte posibil ca noua amnistie să fi mascat interesul electoral prin intenția de a crește veniturile bugetare. Este încă un motiv pentru a crede că noua amnistie fiscală are toate șansele să eșueze.