Există numeroase scenarii pentru anul 2025. Cele mai multe sunt îngrijorătoare, pentru că includ posibilitatea creșterii taxelor și impozitelor, iau în calcul încetinirea economiei și continuarea unei politici a deficitelor mari.

De fapt, primele necunoscute sunt chiar cele legate de sfârșitul anului acesta. Nu știm care va fi deficitul bugetar în decembrie 2024, știm doar că ne putem aștepta să ajungă între 6,9% din PIB, atât cât și-a propus guvernul la rectificarea bugetară, și 8% din PIB, atât cât estimează Consiliul Fiscal. Suntem, așadar, într-un ocean de incertitudini.

Dar, cu toate acestea, câteva lucruri știm în mod cert. Iar cel mai sigur este acela că România va trebui, prin planul fiscal, să scadă deficitul bugetar cu 0,8%-0,9% din PIB față de deficitul cu care se va încheia anul acesta. Cu alte cuvinte, dacă deficitul bugetar va fi la sfârșitul acestui an de 8% din PIB, anul viitor România va trebui să coboare la aproximativ 7% din PIB. Dacă anul acesta, se va termina cu un deficit bugetar de 7% din PIB, atunci, în 2025, România va trebui să ajungă la aproximativ 6% din PIB.

Nu vom detalia prin calcule prea sofisticate, dar, simplificând, anul viitor, România va trebui să reducă deficitul bugetar cu 0,9% din PIB, ceea ce în termeni absoluți echivalează cu aproximativ 17 miliarde de lei mai puțin decât anul acesta.

Cei 17 miliarde de lei înseamnă o ajustare a bugetului fie prin creșterea veniturilor, fie prin scăderea cheltuielilor, fie aplicând câte ceva din ambele variante. Și totuși, 17 miliarde de lei înseamnă un efort bugetar mic, care poate fi realizat ușor de către un guvern responsabil. Chiar mai mult decât atât. Cifra de ajustare a deficitului se poate realiza fără o creștere de taxe și impozite și chiar fără tăieri semnificative de cheltuieli.

Dovada acestui lucru este că economia, prin simpla creștere și prin inflație, a adus în primele nouă luni ale anului un plus la venituri curente de 56 miliarde de lei.

Pentru a avea imaginea unui an bugetar întreg să spunem că în 2023 veniturile totale au crescut cu 61 miliarde de lei. Aceste evoluții ne demonstrează, și în anul 2023, și anul acesta, că veniturile bugetare au crescut cu un nivel bun. În orice caz atât de mult încât cele 17 miliarde de anul viitor pot fi surmontate.

De fapt, nici nu este nevoie de o reducere a cheltuielilor bugetare, ci doar de prudență, pentru că diferența dintre cele 17 miliarde de lei, necesare pentru reducerea deficitului bugetar, și celelalte miliarde încasate în plus, va putea fi folosită pentru o creștere moderată a cheltuielilor.

De fapt, aici va fi cheia anului viitor. 17 miliarde de lei nu înseamnă mult pentru o economie precum cea românească. Dar, viitoarea guvernare va trebui să nu facă la fel ca actualul guvern care a crescut cheltuielile în mod iresponsabil și electoral.

Dacă viitorul guvern chiar va dori să evite creșterea taxelor sau impozitelor și, în felul acesta, să lase economia să crească, nu trebuie decât să fie atent la cheltuieli. Nu neapărat să înghețe cheltuielile la nivelul anului 2024, ceea ce nu ar fi o idee rea, dar măcar să crească nivelul cheltuielilor publice cu un ritm mai redus decât cresc veniturile bugetului. Dacă va aplica această regulă pentru construcția viitorului buget tot ce astăzi pare complicat și periculos în ceea ce privește creșterea posibilă a taxelor și impozitelor va deveni anul viitor simplu și predictibil.

Este adevărat că regulile europene sunt cât se poate de lejere, în ceea ce privește reducerea graduală a deficitului bugetar, tocmai pentru ca statele aflate în procedura de deficit excesiv, precum România, să poată avea la dispoziție bani pentru investiții și pentru a nu arunca economia în recesiune.

Așadar, guvernul actual și cel viitor pot închide discuția despre creșterile de taxe și impozite, pot risipi incertitudinile doar făcând un buget prin care să țină cheltuielile sub control.